Transparența deciziilor autorităților publice centrale și ale celor locale ar impulsiona dezvoltarea economică a țării în condițiile în care în statele cu un indice al transparenței ridicat au gradul de dezvoltare economică înalt. Est vorba de Suedia, Norvegia, Danemarca. Or, opacitatea autorităților publice generează corupție. Atît din datele oficiale, cît și din sondajele independente, în topul entităților afectate de corupție se situează autoritățile publice locale. Este opinia de către juristul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan, exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” – emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă, informează Provincial.
Republica Moldova dispune de cadrul legal privind transparența și accesul la informații publice, însă nivelul de cunoaștere al drepturilor oferite cetățenilor este foarte scăzut. Doar 44% dintre cetățeni cunosc despre existența legilor ce garantează accesul la informațiile publice deținute de autoritățile administrației publice.
Deși autoritățile publice raionale sînt obligate, ”doar nouă administrații raionale au publicat informația despre ședințele publice și doar șapte administrații au publicat proiectele care s-au discutat la aceste ședințe. Cincisprezece raioane nu au organizat consultări publice asupra acestor proiecte și doar raionul Strășeni a organizat astfel de consultări pentru toate proiectele de decizii, cu plasarea anunțului pe web. Referitor la achizițiile publice, doar Orhei și Rezina au publicat pe paginile web rapoarte de monitorizare a executării contractelor de achiziții publice”.
„Analiza comparativă pentru anul 2016 indică pentru unele administrații publice raionale un progres față de anul 2015 în ce privește asigurarea accesului la informațiile publice și transparența în activitatea guvernării locale. Desigur, au fost identificate și cazuri de pasivitate în deschiderea datelor publice către cetățeni și asigurarea participării acestora la procesul decizional. Dacă e să facem o medie generală a punctajului privind transparența, acumulate de raioane, vom observa o ușoară creștere, în anul 2015 a fost 27,1%, iar în anul 2016 media a constituit 32,6%”, consideră Viorel Pârvan.
Potrivit lui Pîrvan, declaraţia de avere şi interese personale ale președintelui, vicepreședinților și funcționarilor publici nu au fost publicate nici pe o pagină web raională. Rezultatele monitorizării mai arată că doar raionul Sângerei a comunicat prin intermediul paginii web, informațiile din procesele – verbale ale comisiei de selectare a candidaţilor pentru funcţia vacantă, incluzând evaluarea comisiei şi clasamentul solicitanţilor. Cele mai bune exemple de deschidere a informațiilor privind serviciile sociale acordate cetățenilor le reprezintă administrațiile raionului Ungheni și Edineț. Spre regret, nici o pagină web nu conține analizele financiare ale întreprinderilor municipale din subordinea consiliului raional, cu informații privind structura activelor, patrimoniul, veniturile, creanțele și datoriile acestor entități.
În concluzie, Pîrvan a spus că o administrare pe deplin transparentă la nivel local presupune că autorităţile publice să garanteze accesul liber la informaţie și să asigure informarea corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public.
Dina Roșca
