În Grecia, masa de Crăciun are în mijloc o pâine tradiţională, iar după ospăţ masa nu se strânge, pentru ca Iisus să aibă cu ce-şi potoli foamea.
În Suedia, cea mai importantă zi este Ajunul Crăciunului, pentru care este pregătită o masă specială, cu şuncă, peşte şi fasole. Acesta este şi prilejul cu care rudele îşi fac daruri. Mulţi suedezi merg la biserică în dimineaţa zilei de Crăciun.
În SUA, cu cinci săptămâni înainte de Crăciun, în fiecare duminică, americanii aprind câte o lumânare. În seara Crăciunului, toate acestea sunt reaprinse pentru a sărbători Naşterea Domnului. La masă se mănâncă curcan, iar specialitatea Crăciunului este o prăjitură cu fructe confiate.
În Cuba, cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumita „nochebuena“ („Noaptea cea bună“). Masa tradiţională înseamnă pentru cubanezi friptură de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yuca) sub formă de piure. Familiile se reunesc şi, într-o groapă săpată în pământ şi plină de cărbuni acoperiţi cu frunze de bananier, frig un porc întreg.
În Noua Zeelandă sunt urmate vechile tradiţii engleze în ceea ce priveşte masa tradiţională de Crăciun: curcan, budincă de stafide şi salate reci. Nimeni nu consideră Crăciunul complet fără prăjitura „Pavlova“, preparată din bezea şi decorată cu kiwi, căpşuni şi frişcă.
Dina Roșca/Ziarul Lumina
