Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a lansat un apel către toți cetățenii, autorități și parteneri sociali, să-și conjuge eforturile în vederea promovării principiilor muncii decente în Republica Moldova. Îndemnul a fost făcut în cadrul întrunirii cu genericul “Stop îmbogățirii prin exploatarea salariaților”, care s-a desfășurat la 7 octombrie, la Chișinău, cu prilejul marcării Zilei Mondiale pentru Muncă Decentă.
Potrivit lui Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, sindicatele, în calitatea lor de reprezentanţi ai salariaţilor, au militat totdeauna pentru o muncă decentă sub toate aspectele, cum ar fi condiţii normale de muncă, asigurarea sănătăţii şi igienei muncii, nivel de salarizare capabil să satisfacă cerinţele materiale ale omului muncitor şi familiei acestuia.
”Spre regret, acest element este foarte des subapreciat, uneori chiar trecut cu vederea, alteori exploatat. Dovadă a acestora servesc datele statistice privind orele peste program, accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale, folosirea muncii forţate, precum şi remunerarea neadecvată a muncii. Este o ruşine pentru statul nostru faptul că omul muncii nu este remunerat în măsura, în care aceasta să-i asigure un trai decent, constată liderul sindical.
”Cetățenii se confruntă cu mari probleme, iar noi nu întotdeauna găsim susţinere din partea partenerilor noștri din cadrul dialogului social tripartit pentru a le înlătura. Ne punem, totuși, speranța că numai împreună, printr-o coeziune şi înţelegere reciprocă, vom onora obligaţiunile noastre faţă de oamenii muncii, care aşteaptă o îmbunătăţire a nivelului de trai printr-o muncă decentă spre un salariu decent”, a declarat Chiriac.
Dumitru Stăvilă, șeful Inspectoratului de Stat al Muncii, consideră că statul are datoria de a asigura o viață decentă cetățenilor săi, în primul rând prin asigurarea unor condiții de muncă decentă și protejată. ”Dacă e să vorbim în contextul genericului sub care se desfășoară acțiunile din acest an, exploatarea salariaților are loc atunci când aceștia sunt admiși la muncă fără a le fi perfectate documentele de angajare, în modul stabilit de legislație, atunci când se lucrează fără a fi asigurați cu echipamente de protecție, fără respectarea normelor de sănătate și securitate. Angajatorul trebuie să facă niște investiții pentru a asigura aceste condiții, iar când nu fac acest lucru, ei exploatează salariații, de aceea, Inspectoratul, de comun cu sindicatele și patronatele, are menirea să contracareze aceste ilegalități”, a opinat el.
Anual, Inspectoratul de Stat al Muncii efectuează peste de 6500 vizite de control la întreprinderi și depistează încălcări ale legislației muncii, examinează petițiile cetățenilor și înaintează prescripții. Numai pe parcursul lunilor aprilie-august ale anului curent s-au depistat mai mult de 650 de persoane care munceau ilegal și au fost înaintate prescripții pentru ca aceste persoane să fie repuse în drepturi.
”Angajatorii trebuie să conștientizeze că este mai puțin costisitor să respecte cerințele minime ale legislației muncii, de sănătate și securitate, decât să admită încălcările respective și să fie trași la răspundere”, a conchis Stăvilă.
La rândul său, Cătălina Doru, șef adjunct al Direcției raporturi de muncă și parteneriat social din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a accentuat că doar prin realizarea obiectivelor agendei privind munca decentă și prin adoptarea unui model de dezvoltare, care va îmbina competitivitatea economică și echitatea socială, Republica Moldova va deveni în sfârșit o țară unde munca va reprezenta pentru salariați nu atât un mijloc de supraviețuire, cât o posibilitate de manifestare și realizare a personalității pe plan social. ”Acest obiectiv nu va putea fi atins fără implicarea tuturor partenerilor sociali, dar și fără aportul fiecăruia dintre noi, care suntem în postura de salariat sau angajator”, a precizat Doru.
În context, aceasta a sugerat că dialogul social nu se realizează doar la nivel tripartit, ci și bipartit, prin negocieri directe între sindicate și patronate, acesta fiind un mecanism suplimentar, care ar putea ajuta partenerii sociali să-și armonizeze interesele.
După mai mult de două ore de discuții, sindicaliștii au formulat o listă cu revendicări care va fi înaintată factorilor de decizie. Acestea țin de stabilirea unui salariu minim unic pe ţară egal cu nivelul minimului de existenţă, cu o viitoare majorare a acestuia până la 50-60 la sută din salariul mediu pe economie, lichidarea restanţelor la plata salariilor, reducerea decalajului dintre salariile diferitor categorii de angajaţi, elaborarea unei strategii de creare a locurilor de muncă, intensificarea activităţilor de contracarare a muncii „nedeclarate” şi a achitării salariilor „în plic”, diminuarea poverii fiscale prin majorarea scutirilor personale la impozitul pe venit al persoanelor fizice până la nivelul minimului de existenţă, unificarea sistemului de pensionare în Republica Moldova şi neadmiterea majorării limitei de vârstă pentru pensionare etc. Lista integrală a REVENDICĂRILOR poate fi accesată AICI.
Ziua mondială pentru Muncă Decentă este marcată anual la 7 octombrie de către centrele sindicale din toată lumea. Munca Decentă a fost iniţial promovată de către Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) în anul 1999, apoi definită şi acceptată de comunitatea internaţională ca muncă productivă în condiţii de libertate, egalitate, securitate şi demnitate umană.
Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Republica Moldova, solidarizîndu-se cu sindicatele din întreaga lume, s-a încadrat activ în campanile de promovare a Zilei mondiale a acţiunilor pentru o Muncă Decentă, organizând anual un şir de manifestări cu această ocazie.
Elena Ivanov
