Analiza datelor monitorizării situaţiei epizootologice în Republica Moldova pe parcursul anului 2020, prezentate de Centrul republican de diagnostică veterinară denotă că rabia a fost diagnosticată la 91 animale în 24 de teritorii administrative (2019 – la 95 animale în 29 teritorii) inclusiv la 10 animale în teritoriul din stânga r. Nistru (11 cazuri în 2019).
Cele mai multe cazuri de boală la animale s-au înregistrat pe teritoriile raioanelor Rezina – 9, Fălești, Florești – câte 7, Călărași, Soroca –câte 6, Anenii Noi, Hîncești, Ștefan-Vodă și mun. Bălți – câte 5, Ungheni, Șoldănești, Dubăsari – câte 4, Strășeni, Orhei, Glodeni – câte 3. În procesul epizootologic au fost implicate 18 animale sălbatice, dintre care 16 vulpi, 2 șacali și 1 dihore, de asemenea 73 de animale domestice — bovine – 37, câini – 22, pisici – 12 și 2 cabaline. Alarmant este faptul că în unele localități au loc cazuri repetate de rabie animalieră, astfel, devenind focare cu semnificație epidemiologică majoră – satele Speia și Calfa raionul Anenii Noi; Pruteni și Mărăndeni – Fălești; Solonceni –Rezina; Coicovo – Dubăsari.
Aceste localități necesită supraveghere sporită în conlucrare cu serviciul veterinar, administrația publică locală și instituțiile medico-sanitare pentru a preveni izbucnirea altor cazuri de rabie la animale, cât și la oameni.
Numărul și diversitatea mare de animale sălbatice, cât şi domestice, antrenate în procesul epizootologic sporește potențialul de apariţie a cazurilor de rabie la oameni – boală mereu cu sfârșit tragic.
Modul de contaminare cu virusul rabic de la un animal la altul sau de la animale la om se face în mod direct prin mușcătură sau zgârieturile produse de către animalele bolnave.
Totodată, molipsirea frecventă a animalelor domestice (bovinelor, ovinelor, caprinelor) este determinată, în majoritatea cazurilor, de numărul excesiv al vulpilor, care, frecvent, atacă animalele la locurile lor de pășunat sau întreținere. Prin urmare, activitățile de control și eradicare a rabiei trebuie să fie direcționate spre realizarea de către ANSA și serviciile interesate a planului respectiv de măsuri ce prevede diminuarea vădită a numărului vulpilor ca surse de infecție rabică.
La fel, populaţia e necesar să întreprindă măsuri de precauție a accesului vulpilor în gospodării, excluderea contactului acestora cu animalele de casă. Prevenirea rabiei se realizează printr-un complex de măsuri veterinare şi de imunoprofilaxie, e necesar să se asigure vaccinarea anuală contra rabiei a câinilor şi pisicilor, iar în caz de îmbolnăvire a acestora să fie consultate la medicul veterinar, totodată este necesar ca stăpânii animalelor să se abţină de la acordarea ajutorului animalului bolnav.
Un element esenţial în menţinerea bunăstării epidemiologice la rabie îl constituie respectarea unor simple, însă eficace măsuri de comportament în cazul traumelor provocate de animale. Ele constau în spălarea abundentă a rănii cu apă curgătoare şi săpun, prelucrarea rănii cu tinctură de iod. Prin efectuarea acestor proceduri se asigură înlăturarea masivă a virusului rabic din rană. Este strict necesar ca ulterior persoanele pătimașe să se adreseze în instituțiile medicale pentru a primi tratamentul vaccinal respectiv.
Serviciile de vaccinări curativ-profilactice contra rabiei a persoanelor accidentate de către animale sunt gratuite, iar tratamentul cu preparate antirabice administrat la timp poate salva viața acestor persoane.
Comportamentul responsabil și adecvat al populației la contactul cu animalele sălbatice sau domestice va contribui esențial la diminuarea numărului de persoane accidentate și a riscului de îmbolnăvire prin rabie.
În a. 2020 cazuri de rabie umană nu s-au depistat.
Doina Secrieru
