Mihail Braga are 44 de ani și de 5 ani conduce o mini-fabrică de producere a brichetelor (brichet – produs de formă paralelipipedică, ovoidală etc., obținut prin presarea rumegușului rezultat din prelucrarea lemnului sau din alte materiale (paie, coji de floarea soarelui, de nucă, lemn de viță de vie etc.) care se întrebuințează ca și combustibil), amplasată în preajma satului Horești, raionul Ialoveni, la 16 km distanță de or. Ialoveni și 20 km de capitală, informează PROVINCIAL.
Deși a fost foarte tentat în ultimii ani s-o ia pe calea migrației, n-a făcut-o. Împreună cu soția sa, au hotărât să se implice în domeniul de antreprenoriat verde. După ce a analizat în detaliu toate aspectele potențialei afaceri, în special piața de desfacere și cât de solicitate ar fi brichetele pe care le-ar produce, și-a „lansat” afacerea în 2014.
Producătorul a beneficiat de utilaj pentru producerea brichetelor. A achiziționat utilajul prin leasing, oferit în cadrul proiectului „Energie și biomasă”, proiect finanțat de UE, cofinanțat și implementat de PNUD în perioada 2011-2018, cu un buget total de circa 23 mln euro.
Materia primă principală pe care o folosește producătorul sunt cojile de floarea soarelui, mai rar rumegușul din lemn, paie și cojile de nucă. „Important este ca materia primă să fie cât mai omogenă, sau la fel de uscată, sau la fel de jilavă” – spune antreprenorul. Pentru anul viitor își propune să colecteze un alt fel de materie primă – lemnul de viță-de-vie, precum și să-și modernizeze linia de producție prin automatizarea procesului de lucru la tocător (acum se face manual, cu furca).
„Cerere este, dar cea mai mare problemă este asigurarea cu materie primă” – spune Mihail Braga, iar utilajul pe care îl are nu este folosit nici pe departe la întreaga capacitate.
Spre deosebire de unii colegi din domeniu care lucrează cu instituțiile publice (sociale, gen grădinițe, școli, spitale), Mihai Braga își vinde producția preponderent gospodăriilor casnice din zona de centru a țării (livrează estimativ pe o rază de 50 km distanță de Horești; la distanțe mai mari, costurile de transport devin prea mari, la fel și concurența se face simțită). Antreprenorul menționează că este sigur că o parte din cumpărători aleg încălzirea cu brichete anume din motive ecologice, însă acest segment de populație nu este încă unul semnificativ, majoritatea alegând să procure acest tip de material pentru foc fie din rațiuni de economie financiară, de comoditate (nu este nevoie să piardă timp cu tăiatul lemnelor etc.) sau din plăcere.
Un aspect alarmant pe care l-a punctat antreprenorul îl reprezintă tăierea accelerată a pădurilor și anume că dinamica defrișărilor nu corespunde nici pe departe cu viteza de restabilire a sectorului forestier. „În 10 ani n-o să mai avem ce tăia; noi (Moldova) tăiem foarte mult lemn pentru încălzire și nu este chiar logic din moment ce avem atîtea deșeuri care ar putea fi utilizate pentru încălzire, avînd atîtea terenuri în paragină care ar trebui să fie împădurite” – spune antreprenorul. Totodată, acesta consideră că rolul statului în promovarea economiei verzi este unul foarte important.
Pentru ca încălzirea cu brichete să fie rentabilă pentru un utilizator de cazan pe biomasă, Braga spune că trebuie să fie luați în calcul mai mulți factori: felul în care operatorii exploatează cazanul, capacitatea cazanului să fie adaptată pe necesitățile termice reale ale casei/instituției ce urmează a fi încălzite (întrucît cazanul lucrează „optim” atunci cînd se exploatează aproape de capacitatea maximă). La fel, trebuie analizată în detalii starea tehnică a întregului sistem de încălzire etc. Dacă sunt luați în considerare toți acești factori, încălzirea cu biomasă ar putea genera economii de 50-60% în comparație cu încălzirea pe cărbune și ceva mai puțin comparativ cu încălzirea pe bază de gaz natural. Prețul pentru o tonă de brichete din coajă de floarea soarelui este de circa 2400 de lei, iar pentru cele din rumeguș de lemn de 3000 de lei (1 tonă de brichete = 4-5 m3 de lemne care costă circa 3500 de lei).
Acum câțiva ani, ca producători autohtoni de brichete și peleți în Moldova erau înregistrați circa 120 de antreprenori. Braga spune că mulți din ei au renunțat la afacere (chiar din rândurile beneficiarilor proiectului „Energie și biomasă”), din diverse motive. Producătorul mai menționează că din cei care au procurat în leasing utilaje pentru brichetare, la moment mai activează doar doi. O altă problemă majoră, una deja arhicunoscută și devenită deja cronică pentru Moldova, este lipsa forței de muncă. În afacerea lui Braga sunt antrenați patru muncitori, iar dânsul îndeplinește paralel mai multe funcții, pe lângă cea de director-administrator, și cea de contabil, de șofer care livrează producția, de „dereticătoare” și de mecanic. De specialitate, antreprenorul este inginer-tehnolog în vinificație.
sursa: adrcentru.md
Doina Munteanu
Avem 4-5 ZIL-uri de crăngi la fazenda in CONDRIȚA. Luați-le! 13 iulie 2020.