Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 29 iulie curent, a examinat în cadrul ședinței online, Raportul auditului conformității asupra achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului, Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) în anii 2019-2020, transmite PROVINCIAL.
Scopul auditului a constat în evaluarea conformității procesului de achiziții publice instituit în cadrul sistemului MADRM.
Cu referire la procesul de planificare a achizițiilor publice, Curtea de Conturi a constatat că, acesta a fost afectat de neutilizarea în măsură deplină a controlului intern managerial în domeniul achizițiilor publice pentru asigurarea realizării achizițiilor în conformitate cu principiile aplicabile. Astfel, controlul intern managerial insuficient al autorităților contractante a determinat, în unele cazuri, întocmirea neconformă a planurilor de achiziții, inclusiv planificarea divizată a acestora, pentru a favoriza aplicarea contractelor de valoare mică. De asemenea, unele planuri de achiziții nu au fost aprobate de factorii de decizie și nu au fost publicate pe pagina web a instituției.
Procesul de desfășurare și atribuire a contractelor de achiziții publice a fost afectat de nerespectarea prevederilor cadrului regulator. Astfel au fost atestate:
– nerespectarea limitelor maxime ale cotelor pentru cheltuielile de regie, stabilite de cadrul regulator în domeniul construcțiilor, ce a dus la majorarea neîntemeiată a valorii contractului cu 30,0 mii lei;
– includerea în anunțul de intenție a valorii achizițiilor publice care deviază de la valoarea estimată de proiectant, valoarea lucrărilor fiind diminuată cu 173,9 mii lei;
– suspiciuni de mimare a procedurii de concurs prin favorizarea unor ofertanți cu dezvăluirea unor date specifice din deviz.
Tot în acest context se atestă:
– efectuarea lucrărilor de reparație capitală în lipsa unui proiect de deviz;
– divizarea achizițiilor în scopul evitării procedurii stabilite de legislație, la 10 din 16 entități auditate;
– procurarea bunurilor și serviciilor în sumă totală de 1,8 mil. lei, în lipsa unui contract;
– gestionarea contractelor de achiziții în afara sistemului trezorerial în sumă totală de 886,5 mii lei.
La capitolul deficiențe aferente valorificării alocațiilor destinate reconstrucției unor obiective investiționale incluse în Legea bugetului de stat pentru anii 2019 și 2020, auditul a constatat că la 2 entități din subordinea MADRM a fost supraestimat necesarul de alocații pentru finanțarea investițiilor capitale, la finele anului rămânând nevalorificate, per total, 12,9 mil. lei.
Astfel, la Centrul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole s. Țaul a fost supraestimat necesarul de resurse financiare utile pentru finalizarea obiectivului investițional cu 6,3 mil. lei și nu a fost capitalizat până în prezent volumul lucrărilor efectuate a obiectivului finalizat, în sumă de 15,3 mil. lei.
De asemenea, Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM), deși, cunoștea că construcția Clinicii veterinare a fost sistată încă în anul 2016, a solicitat prin intermediul MADRM alocații pentru continuarea lucrărilor de construcție, în sumă totală de 6,0 mil. lei, acestea fiind nevalorificate integral. Totodată, ca urmare a sistării lucrărilor, sub influența factorilor climaterici, inclusiv a ploilor, pereții Clinicii veterinare pe alocuri sunt acoperiți deja cu mușchi și mucegai, apa pătrunde în interior prin plitele de beton acoperite, provocând măcinarea pereților atât pe interior, cât și pe exterior.
Analiza achizițiilor realizate în anii precedenți a relevat că, deși obiectivul este unul ambițios, de către UASM nu a fost asigurată achitarea sau reținerea garanției pentru buna execuție a contractelor, valoarea estimată a căreia constituie 2,2 mil. lei. Auditul menționează că, în cadrul vizitei la fața locului, s-a constatat că operatorul contractant, deși, a refuzat continuarea executării lucrări de construcție încă în anul 2015, acesta folosește teritoriul construcției drept depozit de păstrare a unităților de transport și a produselor din lemn. La fel, s-a constatat că, operatorul economic folosește și energia electrică a UASM, fără a avea un contract de livrare a energiei electrice și fără a achita energia consumată. Conform calculelor estimative, consumul de energie electrică doar pentru perioada 2019-2020 a constituit 14,7 mii Kw/h sau 32,2 mii lei.
Cu referire la achizițiile electronice efectuate prin SI MTender se atestă că:
– sistemul de achiziții electronice nu încorporează toate procedurile de achiziție prevăzute în Legea achizițiilor publice, fiind limitat doar la licitații deschise și la cererea ofertei de preț;
– deși, o parte de date sunt ușor accesibile și sunt plasate sau pe pagina web a Agenției Achiziții Publice sau în M-Tender, datele privind contractele de mică valoare lipsesc, în mare măsură, în ambele surse electronice, iar o mare parte a documentelor nu pot fi citite sau prelucrate automatizat.
Limitările sistemului informațional, precum și lipsa sau insuficiența cunoștințelor profesionale în utilizarea de către autoritățile contractante a SI MTender, au determinat ca acesta să fie utilizat doar de 12 autorități contractante din 16 supuse auditului, alte 4 entități, până în prezent, efectuând achizițiile publice pe suport de hârtie.
În concluzie se atestă că, sistemul de achiziții electronice nu este funcțional pe deplin conform conceptului aprobat, precum și în unele cazuri nu este racordat la prevederile Legii achizițiilor publice.
Concluzionând cele relatate, Curtea de Conturi denotă că, cumulul problemelor și deficiențelor identificate a influențat în mod negativ procesele de estimare, planificare și executare a bugetelor autorităților contractante în corelare cu principiile de buna guvernare, de asemenea a fost limitată transparența în ceea ce privește informarea și accesibilitatea operatorilor economici potențiali privind achizițiile publice desfășurate. În consecință, ca urmare a deficiențelor constatate, procesul achizițiilor publice per ansamblu, desfășurat în cadrul sistemului MADRM, nu a întrunit în totalitate principiile de legalitate, transparență și eficiență.
Cristina Pendea
