În canavaua manifestărilor culturale, desfășurate în raionul Rezina la sfârșit de august, s-a înscris armonios și Festivalul-concurs Național al Cântecului haiducesc ”Trec anii haiduclui”, ediția a II-a. Prin acest festival, organizatorii – Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Secția Cultură a Consiliului raional Rezina, sub egida Ministerului Culturii al Republicii Moldova, și-au propus valorificarea și popularizarea repertoriului cu tematică haiducească; susținerea activității formațiilor folclorice de bărbați; atragerea și implicarea publicului în procesul de revitalizare a folclorului.
În dimineața zilei de 30 august, teritoriul zonei de odihnă și agrement “La vatra haiducului” din satul Țahnăuți forfotea de lume. Veniseră meșteșugari, ca să-și amenajeze lucrările în expoziții, primari, care hotărâseră să-și încerece puterile în concursul gastronomic ”Cina haiducească” și amenajau locul pentru prepararea bucatelor, spectatori… La scurt timp, au început a sosi și oaspeții – 9 formații folclorice de bărbați, selectate de către organizatori pentru participare în cadrul Festivalului. Este vorba de: ”Haiducii” din Rezina, ”Pădurenii” din satul Țahnăuți, raionul Rezina, ”Speranța” (Sadaclia, Basarabeasca), ”Stejarii” (Terebna, Edineț), ”Amurgul” (Lalova, Rezina), ”Geto-dacii” (Horești, Ialoveni), ”Teiușii” (Lipnic, Ocnița), ”Trandafirii” (Trifești, Rezina) și ”Stejarii” (Țaul, Dondușeni).
Secole la rând neamul nostru a păstrat cu sfințenie și a promovat tradițiile și obiceiurile, arta populară, pentru că ele sunt podoaba sufletului omenesc. De aceea cel care este pasionat de cunoașterea profundă a propriului său neam, este legat prin fire tainice de rădăcinile sale. Lirica populară, ca și cea scrisă, dezvoltă variate game de teme și motive. În cântecul popular vom regăsi și sentimentul de dragoste, și descrierea locurilor pitorești, și aspecte ale vieții sociale. Din lirica socială face parte și cântecul cu tematică haiducească. Haiducii sunt persoanje care au adunat în jurul lor mult romantism, pe seama haiducilor folclorul a pus multe legende. Protagoniștii baladei haiducești nu sunt imaginari, precum deseori în cântecul eroic, ci haiduci autentici, atestați în documente, pe care poporul i-a glorificat pentru că prin acțiunile lor au alimentat setea de libertate a maselor. Haiducia a reprezentat una din principalele forme de rezistență împotriva oprimării sociale și a nedreptății. Cântecul epic haiducesc reprezintă o etapă nouă în evoluția eposului folcloric. Tematica reflectă sentimentele de revoltă ale țărănimii împotriva celor ce o exploatau. Mesajul îl constituie, de regulă, confruntarea haiducului cu potera, prinderea lui în urma trădării și întemnițarea sau uciderea acestuia. Spre deosebire de cântecul eroic, care consemnează victoria eroului asupra adversarului său, cântecul epic haiducesc implică, de obicei, un final tragic, corespunzător coordonatelor adevărului istoric.
Cu timpul, haiducii au rămas doar personaje ale cântecului haiducesc, iar baladele cu tematică haiducească sunt parte a tezaurului nostru folcloric. La Țahnăuți, într-un cadru natural de excepție, cei prezenți la Festival au avut ocazia să asculte și să savureze din frumusețea cântecului haiducesc, interpretat de fomațiile participante, venite din diferite zone folclorice ale Republicii Moldova.
Evoluarea pe scenă a formațiilor a fost anticipată de cuvântul de salut, rostit de către organizatori. Președintele raionului Rezina, dna Eleonora Graur, a spus: ”Dragi oaspeți, stimați participanți, spectatori! Vă spunem bine ați venit în această zi frumoasă la manifestarea noastră. Este un Festival-concurs cum nu s-a mai organizat în altă parte, fiind o noutate atât pentru raionul nostru, cât și pentru Republica Moldova. Sunt convinsă că va cunoaște continuitate, căci avem colective bune, capabile să contribuie la păstrarea și perpetuarea valorilor noastre naționale, inclusiv cântecul cu tematică haiducească. Participanților le doresc succese, spectatorilor – dispoziție bună, tuturor o zi frumoasă!”.
Dna Diana Dicusarî directorul general al Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial: ”Acum doi ani, când am fost la prima ediție a Festivalului, i-am spus dnei Angela Racu că următoarea ediție o organizăm împreună, cu statut național, ceea ce și avem astăzi aici, la Țahnăuți. Îmi place cum v-ați pregătit, ceea ce vedem astăzi o să rămână în inima fiecărui copilaș care a venit aici. Sper ca data viitoare televiziunea națională să-și găsească timp pentru a imprima spectacolul și a-l pune pe post ulterior. Colectivele, ce vor evolua în cadrul Festivalului, au fost selectate pe sprânceană, din nordul, sudul și centrul republicii”.
Dna Angela Racu, șeful Secției Cultură Rezina: ”Bună ziua lume bună, îndrăgostită de folclor și tradiție. Mulțumim tuturor celor care au răspuns invitației noastre și au venit la cea de-a doua ediție a Festivalului-concurs ”Trec anii haiducului”. La fel – meșterilor populari, care au expus aici minunatul rezultat al muncii lor, primarilor care s-au implicat în concursul primarilor, șefilor Secțiilor Cultură, ce au venit să-și susțină colectivele… Într-un ceas bun tuturor!”
Au urmat mai bine de două ore de spectacol prezentat de cele 9 formații participante, timp în care juriul a fost cu ochii pe ele, ca pe final să ne spună tuturor verdicutul. Iar jurisarea a fost asigurată de: dl Tudor Colac (președintele juriului, doctor în etnologie, Academia de Științe a Moldovei), Eleonora Graur (președintele raionului Rezina, președinte de onoare al juriului), Diana Dicusarî (directorul general al Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial), Claudia Șerșun (consultant principal, Ministerul Culturii), Svetlana Badrajan (doctor în studiul artelor, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastică), Angela Racu (șeful Secției Cultură Rezina).
Între timp, spectatorii au avut posibilitate să contempleze expoziția meșteșugarilor sau să urmărească cum trudeau primarii, împreună cu mai mulți consăteni, la pregătirea cinei haiducești. Cele văzute i-au impresionat mult pe spectatori, or, la consumarea evenimentului, s-a apropiat dna Tatiana Batistî, directorul CTAS Rezina, care mi-a vorbit despre impresiile multor spectatori, solicitând ca să-i menționez numaidecât pe meșteșugarii noștri și să le mulțumesc (din numele spectatorilor) pentru frumusețea adusă la Festival. Să ne trăiți, dragii noștri, și să ne bucurați ochiul și sufletul cu noi lucrări!
Când mâncarea pentru cina haiducească a fost gata și masa pusă, un juriu special a mers pe la fiecare concursant, examinând bucatele, dar și gustând din ele.
Iar pe scenă a urcat dl Tudor Colac, care a făcut o caracterizare amplă a prestației formațiilor folclorice ce-și încheiaseră evoluarea, vorbind și despre fenomenul haiduciei în spațiul românesc.
”Este un festival unic ca tematică, participare, arie de acoperire geografică, a spus în debut dl Colac. Pe viitor poate ne gândim cum facem și extindem aria geografică a participanților, invităm și colegi din dreapta Prutului. Avem fundament ca să-l trasformăm în Festival Internațional, haiducia fiind comună pentru spațiul balcanic, cel al Arcului Carpatin…
Fenomenul haiduciei a apărut în spațiul românesc în sec. XV-VVI – domnitorii Țărilor Românești au instituit haiducia având un scop mult mai îngust – cel de menținere a ordinii și de luptă împotriva dușmanilor. Inițial haiducii erau ostași lefegii, ceva asemănător instituției dorobanților, a pandurilor.
Fenomenul haiduciei a luat amploare pe timpul jugului otoman, care a durat circa 400 de ani, având drept scop lupta pentru adevăr, dreptate, contra bogaților. Cu timpul, haiducii au trecut la jefuirea comercianților, negustorilor, în special evrei, astfel că stăpânirea s-a văzut nevoită să ia măsuri contra lor. În acea perioadă, într-un singur an au fost osândiți 14 mii de haiduci din spațiul moldovenesc istoric din perioada respectivă.
Istoria e istorie, folclorul e poezie, muzică… În creația noastră populară tematica haiduciei este reflectată destul de larg – în cântecul liric cu tematica haiducească, eposul haiducesc, dramaturgia haiducească…
Dacă ne referim la evoluarea scenică de azi – într-un fel, toți au respectat cerințele Regulamentului Festivalului, având în repertoriu măcar câte un cântec haiducesc. Dar păcat că de la Festival au lipsit cântecele despre haiducii Radu, Tobultoc, Codreanu, Bujor… V-ați axat pe un repertoriu destul de restrâns – au fost cântece lirice, care se vroiau tangente cu folclorul haiducesc, în sens că s-a cântat dorul de părinți, de sat, de copii, de mândra iubită – dimensiuni omniprezente.
Mi-a plăcut felul de a cânta în grup al moldovenilor noștri, în special fac referire la colectivele din fruntea clasamentului de azi. Deci, e bine, dar avem loc de și mai bine”, a menționat doctorul în etnologie Tudor Colac.
Apoi a venit și multașteptatul verdict al juriului. Potrivit acestuia, Premiul Mare a fost oferit Formației ”Haiducii” din Rezina, urmată de ”Geto-dacii” din satul Horești, raionul Ialoveni (premiul I), ”Speranța” din Sadaclia, Basarabeasca și ”Stejarii” din Țaul, Dondușeni (locul II), ”Amurgul” din Lalova, Rezina și ”Trandafirii” din Trifești, Rezina (locul III). ”Stejarii” din Terebna, Edineț și ”Teiușii” din Lipnic, Ocnița, s-au învrednicit de premii speciale, iar ”Pădurenii” din Țahnăuți, Rezina – de mențiune.
Elena Ivanov
Buna ziua! Ma numesc Aculina Popa, sunt responsabil de site-ul Consiliului raional Rezina, dar si autorul marii majoritati a articolelor care apar acolo. Ne bucuram mult ca articolul, insotit de fotografii, a fost preluat de dumneavoastra, dar ne intristeaza faptul ca n-ati gasit de cuviinta sa indicati sursa – e normal si conform cerintelor breslei jurnalistice. E un drept de autor, totusi. Multumim si speram sa nu se mai repete istoria.
Bună ziua, stimată doamnă Aculina Popa,
în activitatea noastră ne ghidăm de cele mai bune intenții și profesionalism. Ce ține de preluarea de pe alte surse media, întotdeauna indicăm sursele primare, de unde au fost preluate materialele.
În ceea ce ține de paginile web oficiale ale Consiliilor Raionale și Primăriilor, sursa nu e obligatorie, aceste pagini sunt oficiale, ca și cele ale Parlamentului, Guvernului și altor instituții de stat, și sunt pentru a informa mass-media și cetățenii și nu pentru a fi menționate ca surse ce oferă informații exclusive.
Provincial.md și-a propus să informeze și să promoveze toate instituțiile din administrația publică centrală și locală. Desigur, nu e un lucru rău sau imposibil de indicat sursa, dar sunt paginile web ale instituțiilor și serviciile de presă sunt pentru a informa despre activitatea instituției, important e ca informațiile publicate în media să fie corecte.
Cu respect,
administrația Provincial.md