Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat Raportul auditului performanței „Măsurile prevăzute în Programul de conservare și sporire a fertilității solurilor, pentru anii 2017-2020 au atins rezultatele scontate?”, informează PROVINCIAL.
Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea în ce măsură activitățile realizate în perioada 2017-2020 au corespuns Programului și dacă acestea au contribuit la conservarea și sporirea fertilității solurilor, precum și extragerea lecțiilor din implementarea Programului în procesul de elaborare și implementare a unui Program mai performant.
Instituțiile responsabile de asigurarea bunei implementări a Programului de conservare și sporire a fertilității solului sunt: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (anterior Ministerul agriculturii și industriei alimentare), Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC), Comisia de selectare a obiectelor și mijloacelor financiare necesare pentru realizarea planului de acțiuni de implementare, Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului (în calitate de instituție științifică de profil pedologic), Î.S. Protecția Solului și Îmbunătățiri Funciare (în calitate de executor al lucrărilor de ameliorare), Î.S. Institutul pentru Proiectări și Organizarea Teritoriului (în calitate de executor al lucrărilor pentru crearea sistemului informațional privind registrul solurilor), autoritățile publice locale (APL).
În cadrul Programului, responsabilitatea de planificare, evidență, executare și raportare a resurselor financiare i-a revenit Agenției Relații Funciare și Cadastru, căreia i-a fost atribuită o linie de Program bugetar, separată.
Republica Moldova, în vederea sporirii calității solurilor și a stopării fenomenului de degradare a solului a identificat și a planificat resurse bugetare în valoare de 54 mil. lei, pe care factorii de decizie urmau să le utilizeze la implementarea a 4 obiective stabilite în Programul de conservare și sporire a fertilității solurilor pentru anii 2011-2020:
crearea și perfecționarea bazei tehnico-științifice;
crearea sistemului informațional al calității solurilor;
stoparea formelor active de degradare a învelișului de sol;
aplicarea măsurilor de conservare și sporire a fertilității solurilor.
Cu referire la implementarea obiectivului nr. 1 s-a demonstrat că, neconlucrarea instituțiilor responsabile a influențat buna implementare a activităților planificate, autoritățile nemanifestând intenții de a se orienta nemijlocit spre executarea scopului Programului. Astfel, unicele rezultate ale obiectivului nr. 1 au fost obținute în anul 2012, iar experiența negativă din anul 2016, a determinat ca Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului (IPAPS) „N. Dimo” nu a mai exprimat încredere și interes în implicare.
Având în vedere era tehnologizării și digitalizării, precum și tendința de apartenență la infrastructura pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană, unul din obiectivele Programului a fost de a crea un sistem informațional al calității solurilor care să asigure i) reglementarea datelor ce determină starea învelișului de sol; ii) crearea bazei de date despre indicii și parametrii principali ai solului, valoarea și bonitatea lui și iii) prezentarea informației consumatorilor.
Responsabil de crearea și administrarea sistemului informațional a fost desemnată Întreprinderea de Stat Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (Î.S. IPOT), al cărei fondator, până în 2018 a fost ARFC.
Pe parcursul anilor 2014-2020, Î.S. IPOT, în baza contractelor de antrepriză încheiate cu ARFC a executat lucrări privind completarea sistemului informațional, pentru care i-au fost achitate 4,8 mil. lei. Misiunea de audit a constatat că la finalul implementării Programului, prin tergiversarea realizării Sistemului informațional, consumatorilor nu li se oferă date care determină starea învelișului de sol și o bază de date cu indicii și parametrii principali ai solului, valoarea și bonitatea lui.
Obiectivul nr. 3 este cel mai complex din toate cele patru obiective ale Programului. Desfășurarea măsurilor de stopare a formelor active de degradare a învelișului de sol putea asigura stoparea eroziunii solului, demonstrând cei mai semnificativi indicatori de rezultat.
Analiza economicității, eficienței și eficacității măsurilor realizate în implementarea obiectivului nr. 3, a evidențiat unele deficiențe și activități neperformante precum:
resursele financiare au fost direcționate spre realizarea unor acțiuni, care deși, în documentele de proiect erau prezentate ca lucrări ameliorative, lucrări antierozionale, lucrări de combatere a eroziunii solurilor, și altele, în esență, acestea reprezentau acțiuni de construcție, reconstrucție a iazurilor, construire sau curățire a canalelor de scurgere sau chiar de construire a digurilor;
deși, autorităților li s-a recomandat revizuirea acțiunilor și includerea altor măsuri care cu adevărat ar putea contribui la majorarea calității solurilor acestea au continuat planificarea și realizarea acțiunilor, orientându-se spre desfășurarea doar a trei tipuri de măsuri de combatere a efectului erozional;
în evidența contabilă a Întreprinderii de Stat Protecția Solului și Îmbunătățiri Funciare, instituție al cărei fondator la momentul actual este Agenția Proprietății Publice, se află înregistrate, necorespunzător în cont extrabilanțier, lucrările efectuate la 135 de obiecte nefinalizate, a căror valoare totală la 31.12.2018, era de 145 mil. lei.
În cadrul Programului de conservare și sporire a fertilității solurilor 2011-2020, responsabilitatea de monitorizare a realizării Programului, la nivel național, a fost atribuită Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, ARFC, instituțiilor implementatoare și APL. Însă prevederile Programului nu stabilesc expres care sunt responsabilitățile fiecărei instituții în procesul de monitorizare și evaluare, criteriile, procedurile și etapele de desfășurare a activităților de monitorizare. Auditul a constatat că, Ministerul în calitate de instituție general responsabilă de calitatea implementării Programului nu și-a realizat comprehensiv, la zi, responsabilitatea de monitorizare a derulării Programului, aceasta fiind informată, despre unele rezultate, la solicitare, de către ARFC.
Activitățile desfășurate de către instituțiile implementatoare în vederea realizării celor patru obiective au fost fie parțial realizate sau nerealizate. Astfel, având în vedere că obiectivul de sporire a calității solului prevedea desfășurarea în complex a tuturor măsurilor, nefinalizarea sistemului informațional care urma să furnizeze în regim curent informații privind starea învelișului de sol cu menționarea indicilor și parametrilor principali ai solului, valoarea și bonitatea lui, desfășurarea doar unor tipuri de măsuri de ameliorare a solului, preponderent construcții de iazuri, canale și construcții hidrotehnice, dar și lipsa unor evaluări calitative efectuate de către implementatori, atât la inițierea Programului, în perioade intermediare cât și la finalizarea a implementării acestuia, evidențiază că Programul nu și-a atins scopul general. Sistemul utilizat în stabilirea obiectelor și a resurselor financiare necesare pentru implementare nu a fost fiabil, determinând efectuarea unor cheltuieli neeconome și realizarea unor lucrări neperformante.
Dina Roșca
