În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei). Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.
Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.
„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.
Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei. Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale. Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei). Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat. În acest caz, cele mai mari transferuri au fost înregistrate anul trecut la nivelul bugetelor municipiilor Cahul, Ungheni și Comrat.
În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii. Astfel, cele mai mari cheltuieli de personal în structura cheltuielilor bugetare totale au fost înregistrate în cazul bugetului satului Pelinia (54%), satului Congaz (53%) și orașului Taraclia (51%).
„Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere. Una din explicațiile posibile ale acestor evoluții este reticența autorităților publice locale de a-și manifesta inițiativa și activismul în dezvoltarea economiilor locale, lucru determinat și de numărul mare de cazuri de urmărire penală împotriva aleșilor locali sub pretextul luptei anticorupție”, spune experta.
Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.
Transparența bugetară a autorități publice locale din Republica Moldova poate fi accesată pe portalul de date deschise.
Dina Roșca
