Andrei Negruță s-a născut în or. Tiraspol în 1972. A plecat din RM în 1992. Este om de afaceri cu activități în Rusia și Germania. Intenționează să investească în câteva sectoare în RM, dar nu dezvăluie detalii. Pe 17 august a participat la congresul diasporei, unde a fost unul din speakeri. El a acceptat să deschidă mai multe paranteze în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA.
- I. Moldova prin ochii unui moldovean care trăiește în afară.
T: Andrei, bună ziua.
A.N.: Bună ziua!
T: Sunteți un reprezentant al diasporei. Sunteți plecat din Moldova din 1992. Cum e viața în afară?
A.N.: Viața în afară e diferită. Istoria mea este una fericită. Oriunde am lucrat am întâlnit oameni buni și generoși. Am avut de la cine învăța și cum să lucrez corect, și cum să-mi construiesc relații cu oamenii.
T: La evenimentul diasporei de la guvern ați avut un mesaj echilibrat. De obicei diaspora este foarte critică față de guvern. Să înțelegem că Dvs. sunteți satisfăcut de guvernare?
A.N.: Nu am avut așteptări de la guvernare, respectiv nu am avut de ce să fiu satisfăcut. Dar pot spune clar: Moldova nu arată bine. Economia Moldovei e primitivă. Oamenii pleacă din țară. Natalitatea e mai mica decât mortalitatea. Societatea îmbătrânește. Și multe alte caracteristici descurajante. Se simte o tensiune în societate. Oamenii sunt dominați de nemulțămire. Lumea e agresivă și foarte decepționată. De aici decurg aprecierile guvernării.
T: Cum apreciați activitatea guvernării? Asupra la ce trebuie să lucreze guvernarea?
A.N.: Economia Moldovei are multe probleme sistemice. Și abordarea în rezolvarea lor trebuie să fie sistemică. Observ o tendință a guvernării de a uimi societatea. Parcă se dorește impresionarea oamenilor cu niște inițiative mari. Dar rămâne neclar de ce guvernul a decis să facă „anume asta și nu altceva”. Nu e clar cum guvernarea prioritizează problemele. Corect ar fi să fie făcută publică lista problemelor, pe care guvernarea le consideră prioritare și să explice de ce. Apoi trebuie să apară programul de acțiuni pentru soluționarea lor. Astfel ar apărea predictibilitate în acțiunile guvernării și mediul de afaceri ar putea acționa în sinergie cu guvernarea. Ar apărea o transparență mai mare în activitatea guvernării. Asta ar apropia societatea de guvernare și invers.
T: Guvernanții spun că au moștenit problemele. Spun că nu ei sunt de vină și că anume ei le rezolvă.
A.N.: De la cine le-au moștenit? Într-o formă sau alta cei care astăzi sunt la guvernare au fost în coridoarele puterii, ca și cei care se numesc opoziție. Unde a fost dl Diacov? Or dna Sandu? Or dl Lupu? Or dl Năstase? Or dl Ghimpu? Or dl Dodon? Tot ce ei anunță că au moștenit – tot de ei a fost lăsat de azi pe mâine.
În Moldova este o rotație la putere a acelorași oameni. Cred că toți – și opoziția, și guvernarea – sunt responsabili de starea proastă a economiei și nedorința investitorilor de a veni în Moldova.
T: Ați putea da câteva exemple care să arate cu ce e mai bun guvernul Germaniei decât cel al Moldovei?
A.N.: Asta e o abordare prea largă. Voi spune simplu – guvernul Germaniei e mai bun din toate punctele de vedere. Transparență. Prioritizare. Organizare și planificare. Eficiență. Comunicare. Oamenii de la conducere din Germania, de la toate nivelele, sunt absolut diferiți de cei din Moldova. Ei chiar servesc oamenii și țara lor. În Moldova, majoritatea celor din guvernare, cât și a celor care se luptă să le ia locul, cunosc viața numai din „geamul mașinii de serviciu”. Ei se bat pentru birouri și secretari plătiți din buget, care le fac cafele și ceaiuri. Se luptă pentru mașini de serviciu cu șoferi, care-i așteaptă liniștiți la scară. Ei se luptă între ei pentru fotolii. Iar lupta lor dărâmă țara. Economia Moldovei e primitivă. Sunt domenii rămase la nivelul sovietic. Unele sectoare sunt aproape de catastrofă, precum transportul feroviar.
T: Nici guvernul, nici opoziția nu vă par buni. Curând vor fi alegerile – cu cine veți vota?
A.N.: Nu ași vrea să reduc alegerea numai la aceste două variante. Asta ar însemna că toți oamenii destoinici sunt în aceste două tabere. Dar nu cred așa.
- II. Dacă oamenii de afaceri s-ar purta cu clienții așa cum se poartă politicienii cu alegătorii – afacerile ar muri.
T: Păreți un om cu abordări prea directe pentru un om de afaceri.
A.N.: Este o aparență. În afaceri lucrurile stau altfel. Mult mai cinstit și transparent. Totdeauna am considerat că succesul depinde în totalitate de capacitatea de a satisface clienții și de a dezvolta echipa. Indiferent cu ce mă ocup.
Fie în farmaceutică, fie în comerț, fie în construcție, fie în alimentația publică – peste tot am urmărit scopul să satisfac așteptările clienților mei.
Asta m-a învățat să lucrez, să aleg și să educ oameni, să construiesc echipe, să conving echipa că avem aceeași scop.
Niciodată nu sunt pe deplin satisfăcut de serviciile și produsele mele – știu că totdeauna este loc de mai bine. Cred că de asta proiectele mele sunt competitive. Dacă în business cu clienții s-ar purta așa precum se poartă guvernanții cu oamenii – afacerea ar rămâne fără clienți. Adică ar muri.
T: Sunteți om bogat?
A.N.: Nu sunt sărac.
T: Nu vă supărați pe insistență, dar cât de ne-sărac sunteți?
A.N.: Sunt foarte departe de a fi sărac. Spre deosebire de politicienii din Moldova, pot dovedi veniturile. Toate sunt declarate peste tot unde am afaceri. Atât în Rusia, cât și în Germania.
- III. Manageri versus politicieni.
T: Ce faceți în Moldova? Pe cât timp ați venit?
A.N.: Fiul meu a ales să revină în Moldova și să facă studii de master aici. Am convenit împreună să realizăm aici câteva proiecte. În procesul de examinare a pieței am comunicat cu mai multă lume din Chișinău, inclusiv cu oameni de afaceri. M-a surprins să cunosc atmosfera apăsătoare în mediul de afaceri. Foarte mulți oameni pesimiști. Aproape toți! Nu au încredere în guvernare și spun că e imprevizibilă. Am întâlnit oameni, care vorbesc cu frică, în șoaptă. Ascund telefoanele. Sunt aspecte ne-firești pentru anul 2018 și pentru o societate care tinde spre democrație. Admit că unii din ei exagerează, dar este prea răspândit acest fenomen. Majoritatea din cei cărora le-am spus că vreau să aduc unele proiecte în Moldova au rămas uimiți. Mi-au recomandat direct să păstrez banii.
T: Și ați renunțat?
A.N.: Nu am renunțat. Nu renunț ușor la ideile mele. Dar problemele menționate îi fac să renunțe pe mulți alți oameni să investească în Moldova. Asta va împiedică dezvoltarea economiei. Ținând cont de plecarea oamenilor și îmbătrânirea societății, economia Moldovei trece o perioadă plină de pericole. Comparativ cu locurile în care am afaceri, Moldova pare un loc înțepenit în trecut și plin de conflicte.
T: Dacă ați avea așa posibilitate – ce ați schimba în Moldova?
A.N.: Mai întâi de toate schimbările trebuie să pornească de sus în jos, și nu invers.
În conducerea Moldovei trebuie să apară oameni noi, cu experiență managerială reală, nu inventată. Moldova nu este o putere economică și militară. Moldova nu face politică. Cred că termenul „politică” le permite conducătorilor să găsească scuze ușoare pentru incapacitatea de a schimba starea lucrurilor în țară. Aș renunța la termenul „politicieni” în cazul Moldovei. Așa ar fi mai clar că cei din conducerea țării trebuie să fie manageri. Cred că trebuie să fie oameni, care au creat ceva de la zero. Pe contul lor. Acest tip de oameni au altă atitudine față de oameni și față de bani.
T: Dacă ați vedea așa oameni în conducerea de la Chișinău ați investi în Moldova?
A.N.: Da. Aș investi îndrăzneț. Ași fi sigur că avem aceleași scopuri și împărtășim aceleași valori. Cred că dintr-o țară guvernată de manageri responsabili oamenii nu ar pleca.
T: Credeți că așa oameni sunt în Moldova?
A.N.: Nu mă îndoiesc că sunt.
T: De ce nu se văd?
A.N.: Pentru că ei muncesc. Pentru că ei nu fac spectacole publice. Ei sunt concentrați pe treaba lor.
T: Ce ar trebui de făcut pentru ca acești oameni să iasă în față?
A.N.: De votat. Dar și de schimbat atitudinea față de procedura de votare. Trebuie să învățăm să examinăm bine istoria fiecărui candidat și obiectivele propuse de el.
Când vom învăța să facem asta vor cădea majoritatea pretendenților și alegerea va deveni mult mai simplă.
T: Dvs. veți merge la vot?
A.N.: Sigur!
T: Știți pentru cine veți vota?
A.N.: Încă nu. Nu au apărut candidații. Nu cunosc programele lor. Voi vota numai după ce voi cunoaște pentru ce votez.
T: Nu a mai rămas mult până la alegeri. Sperăm că vor aduce oameni și idei noi care vă vor convinge să investiți în Moldova. Și să-i convingeți și pe alții să investească în Moldova. Ar fi bine ca Moldova economic să semene cu Germania.
A.N.: Și eu împărtășesc aceleași speranțe. Cred că dorința Dvs. de a apropia nivelul economic al Moldovei de cel al Germaniei e realizabilă.
T: Să vă audă Domnul! Vă mulțumesc pentru discuție. Vă doresc succes și vă așteptăm la noi cu noutăți.
A.N.: Și eu vă mulțumesc. Cu plăcere voi mai veni.
