Duminica trecută, Fevronia şi Petru Cebotari din or. Hânceşti au marcat un frumos jubileu de familie – Nunta de Aur – 50 de ani de la înregistrarea căsătoriei. În această zi, alături de ei au fost copiii, rudele şi prietenii, reprezentanţii administraţiei publice locale şi invitaţi aleşi pe sprânceană, care i-au copleşit cu urări de bine şi sănătate pentru încă mulţi ani înainte, scrie CURIERUL.
În pofida timpului capricios de afară, duminică, în familia Cebotari era motiv de sărbătoare, de veselie şi de voie bună. Dl Petru şi dna Fevronia au fost înconjuraţi de oameni dragi inimii lor, pentru a împărtăşi cu ei bucuria de a aniversa jumătate de veac în calitate de familie. Şi nu o familie oarecare, ci una în care respectul stă în capul mesei, iar valorile tradiţionale ale familiei au fost împlântate cu multă dragoste şi celor doi copii, fiica Ludmila şi feciorul Ruslan, cu care se mândresc foarte mult.
Nuntaşii s-au adunat într-un local din or. Hânceşti, fiind întâmpinaţi de „tinerii însurăţei” sub acorduri de marş şi invitaţi la mesele pline de bucate. Ei le-au dorit mirilor să-şi îndrume în continuare cu înţelepciune şi dragoste copiii şi nepoţii, să se bucure de succesele şi realizările lor şi, ce-i mai important, să aibă multă-multă sănătate şi forţă. De asemenea, invitaţii le-au dorit să meargă şi în continuare prin viaţă „umăr la umăr, mână în mână, inimă lângă inimă”, cum au făcut-o pe parcursul celor 50 de ani de viaţă în comun.
Familia Cebotari s-a bucurat şi de prezenţa la acest frumos eveniment a viceprimarului Anadela Tofilat şi a secretarului Consiliului orăşenesc Eugenia Ioniţă, care au venit cu un mesaj de felicitare din partea primarului Alexandru Botnari: „Dragă familie Cebotari, vă felicităm cu ocazia jubileului de 50 de ani de căsătorie şi vă dorim să vă bucuraţi de rezultatele muncii Dvs. de-o viaţă alături de copii şi nepoţi, fiind o familie model, un exemplu demn de urmat pentru tinerele familii din or. Hânceşti” – a specificat Anadela Tofilat.
Ludmila, fiica mirilor, alături de soţul său Ion şi fiul Sebastian, le-a pregătit mirilor o surpriză, recitând o poezie creaţie proprie, trezindu-le astfel părinţilor frumoase amintiri şi emoţii legate de momentele când s-au cunoscut, au întemeiat o familie şi au dat naştere la copii. Ea a menţionat faptul că părinţii săi au fost întotdeauna un izvor de inspiraţie pentru ea, un model de familie unită. Nepoţelul, la rândul său, le-a dorit bunicilor săi dragi „o căsnicie frumoasă pentru mulţi ani înainte”. Chiar dacă nu a fost alături de părinţii săi cu prezenţa fizică, fiul Ruslan, nora Violeta, nepoţii Augustin şi Ovidiu, care sunt stabiliţi cu traiul în Montreal, Canada, şi-au felicitat părinţii şi bunicii prin intermediul reţelelor de socializare, dorindu-le tot ce e mai bun în viaţă – sănătate, bucurii şi o casă mereu caldă şi primitoare.
După ce au servit din bucate şi din băuturile alese, nuntaşii au fost invitaţi la dans, însă nu înainte ca mirii să dea tonul petrecerii cu un vals, în spiritul nunţilor cu tradiţii.
Petru Cebotari este originar din s. Stolniceni şi se mândreşte cu o activitate profesională prodigioasă, în total 52 de ani, dintre care 25 de ani i-a dedicat Şcolii Profesionale din or. Hânceşti. „Mi-am început activitatea în calitate de contabil la colhozul „Serghei Lazo” din Bobeica, după care am făcut armata, ca să revin iar la Bobeica ca metodist pe sport, contabil la garaj şi director al casei de Cultură, activând şi ca secretar în cadrul organizaţiei de comsomol. După care am fost trimis în or. Hânceşti, la Şcoala profesională, unde doi ani am predat disciplina statul de drept, iar 23 de ani am fost director” – îşi aminteşte cu nostalgie dl Petru. Dna Fevronia a dedicat 42 de ani activităţii din cadrul Centrului de Poştă din or. Hânceşti, muncind cu dăruire de sine şi abnegaţie în colectivul poştei.
Răsfoind filele trecutului, dl Petru îşi aminteşte cum a întâlnit-o prima dată pe viitoarea lui soţie. „Lucrând în calitate de contabil la garaj, mergeam acasă la Stolniceni cu bicicleta. Ajungând în Dahnovici, o fetiţă a strigat în urma mea că mi-au căzut hainele de pe bicicletă, şi, când m-am întors, am văzut o frumuseţe de fată, care mi-a plăcut foarte mult de la prima vedere. Şi deoarece începuse ploaia, i-am propus să ne vedem mai în seară, însă când am venit la poarta lor, tatăl său mi-a spus că nu are fete de măritat, ea fiind tinerică, de 17 ani. Totuşi, a doua oară când am venit, am fost invitat în casă, unde am făcut cunoştinţă cu familia sa, cu viitorii noştri naşi, iar peste doi ani ne-am căsătorit” – îşi aminteşte cu drag capul familiei.
Întrebând-o pe dna Fevronia care este secretul unei căsnicii durabile, dânsa ne-a spus: „Iubirea, răbdarea şi înţelegerea. Am trecut şi prin bucurii, şi prin greutăţi în viaţă, însă toate lucrurile le-am făcut împreună, de comun acord. O familie este unită atunci când fiecare ştie să cedeze şi ne-am străduit să-i învăţăm aceste lucruri şi pe copiii noştri, servindu-le drept exemplu” – a spus Fevronia pentru sursa citată.
Privind în urmă, dl Cebotari se bucură de frumoase rezultate, care au îmbunătăţit activitatea instituţiei pe care o conducea. De exemplu, a reparat şi a vopsit clădirea Şcolii Profesionale, acoperişurile căminelor, avariate în urma cutremurelor din 1986, acoperind şcoala şi căminele cu foi de ardezie pe o suprafaţă de 16 mii m2, a amenajat o cazangerie autonomă pentru instituţie, întrucât căldura centralizată în anii 90 nu mai era livrată, a bătut la multe uşi – de la miniştri până la şefi de stat, pentru a asigura instituţia cu agent termic şi pentru ca elevii să fie alimentaţi zilnic.
„Mă bucur de respect şi autoritate din partea foştilor colegi de muncă de la Şcoala profesională, care mă invită cu diferite ocazii la manifestaţiile organizate în instituţie. Îmi face plăcere că-şi amintesc de mine, că-mi cer sfatul cum să rezolve o problemă sau alta, că experienţa mea în calitate de manager le este de folos, iar eu sunt gata să le fiu alături ori de câte ori vor avea nevoie de mine” – a specificat în final Petru Cebotari.
Pe lângă activitatea profesională, dl Petru este un pasionat înflăcărat al pescuitului şi vânatului, activităţi cărora le dedică acum, fiind la pensie, mai mult timp. Atunci când se întoarce de la pescuit sau de la vânătoare cu ceva în plasă, gospodina casei pregăteşte o gustare delicioasă, de miroase în toată scara blocului, încât toţi vecinii ştiu că capul familiei a avut o zi reuşită pe malul unui iaz sau în pădure. Şi, fiind ospitalieri din fire, împart bucuria unui vânat sau a unei ciorbe de peşte cu cei care le sunt dragi, uşa casei lor fiind mereu deschisă pentru oamenii care îi stimează şi-i preţuiesc.
