România nu va mai exporta gaze către Republica Moldova în această iarnă. Nu e nici cerere şi există şi probleme tehnice la conducta care face legătura între sistemele de transport dintre cele două ţări. Prin urmare, investiţia de 26 de milioane de euro în gazoductul Iaşi-Ungheni, inaugurată anul trecut, nu-şi găseşte, cel puţin deocamdată, rostul.
Niciun metru cub nu va mai trece din România către Republica Moldova, în această iarnă. Moldovenii nu au mai făcut vreo solicitare de gaze către Petrom, compania care, încă de anul trecut, s-a oferit să exporte, şi chiar a exportat, gaze în Ungheni, la un preţ sub cel al Gazprom. De altfel, datele Transgaz arată că nu există exporturi de gaze pentru Iaşi – Ungheni, şi nici nominalizări de export, într-o perioadă a anului în care, dacă ar fi existat cerere, acestea s-ar fi făcut.
Dar dincolo de cererea inexistentă de la moldoveni, cantităţi mari de gaze oricum nu pot trece din România către Moldova. Potrivit unor surse din piaţă, presiunea gazelor din conductele basarabene este mai mare decât cea din conductele Transgaz. Prin urmare, este foarte dificil de „împins” cantităţi importante de gaze peste Prut, soluţia actuală viind viabilă doar pentru cantităţi extrem de mici. Pentru ca zeci sau sute de milioane de metri cubi de gaze să ajungă în Moldova, pe lângă cerere pentru aşa ceva, ar trebui montate mai multe compresoare care să ridice presiunea gazului din conductele româneşti. O investiţie de milioane de euro, care acum nu mai prezintă niciun interes.
De altfel, întreaga investiţie a avut, mai degrabă, un scop propagandistic. Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost inaugurat cu mare fast, în 27 august 2014, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, în prezenţa unor înalţi oficiali de stat din ambele ţări. La acea dată, oficiali de stat din Republica Moldova declarau că „importurile de gaze naturale din România constituie un pas important în procesul de aplicare a strategiei guvernului Republicii Moldova în privinţa conectării la piaţa energetică a Uniunii Europene, care oferă cele mai bune soluţii pentru consolidarea securităţii energetice a statului moldovean”.
Potrivit lui Valeriu Triboi, ministru-adjunct al Economiei, la acea dată, în guvernul Republicii Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni este un proiect care necesită continuitate, deoarece va permite, într-un final, atât diversificarea surselor de asigurare a pieţei energetice a ţării, cât şi micşorarea pe viitor a preţului la gaze pentru consumatori. Planul era de a fi extins acest gazoduct până la Chişinău, pentru a oferi o alternativă reală la gazul rusesc unui număr mare de moldoveni.
La rândul său, fostul premier al României Victor Ponta preciza că Iaşi – Ungheni este „Cel mai important proiect pentru Moldova. O provocare pentru Iurie Leancă(fostul premier al Moldovei – n.r.) şi pentru mine! Trebuie continuat până la Chişinău!”.
În realitate însă, exporturile au fost de numai un milion de metri cubi de gaze, adică necesarul de încălzire pentru o iarnă a circa 330 de case, iar livrările au durat numai o lună, din martie 2015 până în aprilie 2015. Factura a fost de circa 270.000 de dolari, corespunzătoare unul preţ pe mia de metri cubi cerut de Petrom de 280 de dolari, sub preţul cu care livra Gazprom în Moldova – 330 de dolari/mia de metri cubi. Totul s-a încheiat în aprilie. De atunci şi până în prezent, gazul românesc nu a mai ajuns în Moldova, care a continuat să fie aprovizionată doar de ruşi.
Urmare a unei investiţii de 26 de milioane de euro, din care 7 milioane de euro au reprezentat contribuţia UE, gazoductul Iaşi-Ungheni are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi. Gazoductul are o lungime de 43,2 kilometri şi trece pe sub Prut.
Sursa: economica.net
