Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-l Dubăsari comunică tuturor persoanelor, atît juridice, cît şi fizice despre dezavantajele achitării salariilor ”în plic” și desfășurarea ”muncii la negru”.
Munca nedeclarată, cunoscută și sub denumirea de “munca la negru”, este acea activitate prestată de un salariat pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind incheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.
În plus, această formă de muncă nu este evidențiată scriptic, nu este fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social și, din păcate, în continuare este o practică tot mai întîlnită, respectiv fiind generată de sustragerea de la plata impozitelor si a contribuţiilor sociale.
Avînd în vedere că”munca la negru” nu presupune forme legale, angajatorul ar putea încheia colaborarea cu respectivul angajat mult mai repede, spre deosebire de situația în care ar exista un contract individual de muncă, totodată, angajatorul ar trebui să aibă motive întemeiate pentru a concedia salariatul –un angajat care lucreaza la negru poate fi concediat oricînd.
Munca la negru are dezvantaje pentru angajator, în sensul că implică o serie de riscuri la care acesta se expune, faptele respective fiind considerate ca infractiuni, răspunderi penale. Totodată, printre dezavantaje se numără și faptul că prin acceptarea muncii la negru angajatorii se confruntă cu imposibilitatea responsabilizării angajaților față de munca prestată și față de rezultatele obținute, dar și cu dificultăți de consolidare a unei imagini favorabile în mediul de afaceri, neîntrunirea unor condiții de participare la licitații etc.
Angajatorul, persoana fizica sau juridica care utilizează munca nedeclarată are următoarele dezavantaje:
- este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta;
- este lipsit de prerogativa disciplinară;
- savărșește o evaziune fiscală, pentru ca fondurile sociale și bugetul de stat sunt pagubite prin sustragerea de la plata contribuțiilor sociale și a impozitelor, iar salariatul:
- nu beneficiază de reducerea normei de timp ca urmare a condiţiilor de muncă;
- nu primeşte îndemnizaţia de concediere sau aceasta este diminuată în funcţie de salariul declarat;
- nu are dreptul la concediul legal de odihnă plătit şi alte concedii legal reglementate prntru evenimentele deosebite, sau este limitat în aceste drepturi;
- nu este asigurat pentru riscuri previzibile şi imprevizibile (invaliditatea, accidente, boală, maternitate, decesul) sau beneficiază de asigurare minimală;
- nu are dreptul la îndemnizaţii pentru pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, de îndemnizaţia pentru maternitate, precum şi pentru creşterea copilului de pînă la 3 ani sau îngrijirea copilului bolnav sau acestea sînt diminuate în funcţie de salariul declarat;
- nu beneficiază de pensie de limită de vîrstă, anticipată, anticipată parţial, de invaliditate sau de urmaş sau acestea sînt diminuate în funcţie de salariul declarat;
- nu se acordă ajutor de deces;
- nu se bucură de protecţie legală;
- este limitat dreptul la creditare bancare, etc.
Astfel, muncind în afara cadrului legal sau primind salariul „în plic”, lucrătorul suportă de unul singur toate riscurile şi consecinţele negative ale acestei opţiuni pe piaţa muncii.
Dina Roşca
