Iazul de la Caracui – refugiu pentru amatorii de peşte şi de odihnă

Pe parcursul vieţii a absolvit mai multe meserii, printre care cea de şofer, electromecanic, pădurar, recent a absolvit Academia de Teologie, dar într-un final se dedică doar profesiei de pădurar şi de pescar. Întrebat cum reuşeşte să le combine pe ambele, d-lui a spus că ar mai reuşi încă ceva să facă, dacă ar mai fi.

Din spusele lui, să fii proprietarul unui iaz este destul de complicat: „Să întreţii un iaz este foarte greu, trebuie să investeşti mult, atât timp, cât şi resurse financiare. În fiecare vară, trebuie să punem silitră, deoarece temperaturile sunt destul de ridicate, iar peştele trebuie de protejat – menţionează Valeriu Babin. Cu câţiva ani în urmă, am avut o pierdere destul de mare din cauza căldurilor mari, temperatura apei s-a ridicat la un nivel destul de mare şi peştele din apă nu a rezistat şi în jur la 10-12 tone de peşte a murit. De atunci încercăm să ne restabilim şi să acoperim cheltuielile suportate în perioada aceea.” Deşi a avut această pierdere nu a fost scutit de taxa impozitului pe pământ, care, din spusele lui este destul de mare şi pentru acoperirea cheltuielilor, trebuie să apeleze la alte resurse de venit ale familiei.

„Anterior, extrăgeam mai mult peşte şi îl expuneam spre vânzare, dar acum nu avem utilajele necesare. Tot venitul meu este de la pescarii, care vin din afara localităţii, de la care pretind să achite o taxă”- a declarat deţinătorul acestui iaz pentru curierul.md.  Din spusele dlui, taxa pentru o zi la pescuit, în dependenţă de undiţa care o are, este de la 100 la 150 lei. „Dar, mai vine un prieten, un cunoscut de la care nu poţi pretinde taxă. Uneori am impresia  că cresc peşte doar pentru prieteni. Cineva mi-a spus să-l vând, la ce mi-ar trebuie. Dar nu pot iazul este o pasiune, care am îndrăgit-o de mic copil, unde îmi petreceam toate verile.”

În iazul de la Caracui sunt mai multe specii de peşti, printre care: amur alb şi pestriţat, crap, caras, etc.

Pentru informarea, cum să ai grijă de peşti, apelează la diverse cărţi, internet, dar şi de fiecare dată când se organizează seminare în acest domeniu, dlui este prezent. „Noi singuri creştem peştele, cumpărăm doar puietul şi îl creştem în cele două iazuri mici, după care îi dăm drumul în cel mare. Recent am dat drumul la aproximativ 850 de puiet de peşte.” Dânsul este indignat şi de faptul că mulţi pescuitori ascund peştele şi nu îl arată, neconştientizând faptul că el trebuie să mai crească şi la anul viitor nu vor mai avea ce prinde. „Pescuitorilor li se impun anumite restricţii, carpul şi amurul alb, dacă este mic, să-l arunce înapoi în apă, iar celelalte specii de peşti pot fi prinşi.”

Dl Babin intenţionează pe viitor să amenajeze teritoriul iazului pentru ca locuitori satului să aibă unde să se relaxeze şi să prindă peşte, deoarece o altă destinaţie în localitate, unde s-ar putea odihni, nu este.

„Sper la o conlucrare mult mai eficientă cu administraţia primăriei, iar taxa impozitului să fie micşorată pentru a putea realiza mult mai multe pentru amenajarea teritoriului iazului” – a specificat dl Babin. Cu această ocazie a ţinut să facă şi un apel către toţi cei care vin la pescuit, dar şi la odihnă, să păstreze curăţenia.

Totodată, d-lui a declarat că deşi expertiza apei, care o face de fiecare dată, arată că aceasta corespunde  tuturor normelor, dânsul interzice scăldatul pentru prevenirea cazurilor neplăcute, precum înecul.