Recent conducerea Congresului Autorităților Locale din Moldova a mediatizat un comunicat de presă în care exprimă opinii într-o manieră speculativă cu privire la proiectul propunerii bugetar fiscale pentru anul 2016 și proiectul de politică publică privind eficientizarea întreținerii drumurilor locale. Retorica și argumentele liderilor CALM sunt în detrimentul bunei cooperări cu autoritățile de stat și denotă o abordare unilaterală, dar și o neglijare a complexității și impactului propunerilor, pe care încearcă să le analizeze mai mult din perspectiva intereselor organizației lor neguvernamentale. În această situație, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor vine cu precizările și explicațiile de rigoare.
Ministerul a examinat Opinia CALM privind proiectul propunerii bugetar fiscale pentru anul 2016 și proiectul de politică publică privind eficientizarea întreținerii drumurilor locale constatând, cu mare regret, o abordare ostentativă, expusă de reprezentanții acestei organizații. În această ordine de idei, venim cu următoarele clarificări, care, sperăm, să contribuie la o mai bună înțelegere a propunerii MTID și a impactului pe care-l pot avea modificările politicii bugetar-fiscale pentru 2016.
Poziția Ministerului pe marginea formării și distribuirii mijloacelor Fondului Rutier a fost descrisă într-un document amplu de politici publice. Acest document a fost plasat pe site-ul instituției, mtid.gov.md, la 21.09.2015, și supus consultărilor publice. În noiembrie 2015 au avut loc consultări în teritoriu ale acestei politici – la Bălți, Cimișlia și Ialoveni, unde au fost invitați și au participat reprezentanți ai APL de toate nivelele, care ulterior au susținut proiectul de politici publice, prin avizele expediate în adresa Ministerului. Iar în data de 23.02.2016, această politică publică a fost discutată și avizată și în cadrul ședinței Comisiei de negocieri la nivel de ramură.
Considerăm că am avut și avem o abordare judicioasă, consecventă și transparentă.
În documentul de politici publice au fost elucidate problemele existente și au fost expuse opțiunile de soluționare, inclusiv păstrarea situației actuale sau propunerea din politica bugetar-fiscală, susținută de colegii din CALM. Mai jos vom veni cu precizări de rigoare și argumente în susținerea poziției asumate de Minister.
Conform prevederilor punctelor (2) și (3) a art. 8, al Legii Fondului Rutier nr. 720 din 02.02.1996, responsabilă de administrarea şi utilizarea conform destinației a Fondului Rutier este autoritatea administrației publice centrale în domeniul gospodăriei drumurilor.
Repartizarea mijloacelor fondului se efectuează conform programelor anuale ale lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor publice, coordonate cu Consiliul fondului rutier şi aprobate de Guvern, în limitele concrete pe obiective şi categorii de lucrări.
Totodată conform art. 1 al aceleiași Legi:
(1) Fondul are o destinaţie specială, fiind utilizat pentru finanţarea:
a) întreţinerii, reparaţiei şi reconstrucţiei drumurilor publice naţionale locale, comunale şi a străzilor;
b) proiectării de drumuri;
c) dezvoltării bazei de producţie a unităţilor care efectuează lucrări de întreţinere a drumurilor, procurării tehnicii şi utilajului pentru acestea;
d) producerii de materiale de construcţie rutieră;
f) lucrărilor de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi construcţie în domeniu;
g) administrării gospodăriei drumurilor;
h) cheltuielilor de deservire şi rambursare a împrumuturilor cu destinaţie specială aprobate prin lege, conform art.2 alin.(2) din prezenta lege.
(2) Modul de distribuire a mijloacelor fondului pentru drumurile publice naţionale, locale, comunale şi pentru străzi se aprobă anual de Guvern, ținându-se cont de faptul că cel puţin 50 la sută din ele se vor utiliza pentru finanţarea drumurilor naţionale.
(3) Mijloacele pentru întreţinerea drumurilor se determină conform normativelor stabilite pentru un kilometru de drum şi lungimii lor.
(4) Volumul mijloacelor necesare pentru reparaţia şi reconstrucţia drumurilor se aprobă de Guvern în conformitate cu nomenclatorul acestor drumuri.
În același timp conform prevederilor art.2 al Legii drumurilor nr. 509 din 22.06.1995, drumurile locale sunt drumuri care asigură legătura între oraşele-reşedinţă şi satele (comunele) din componenţa raionului, precum şi legătura între sate (comune), inclusiv accesul spre ele dinspre drumurile naţionale, şi care sunt proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
Mai mult, conform alin. 4 al Hotărârii de Guvern nr.1323 din 29.12.2000, organele administraţiei publice locale urmau să asigure, până la 1 iulie 2001, întocmirea listelor nominale şi inventarierea străzilor şi drumurilor aflate în administrarea lor, ce nu a fost executat până în prezent.
Proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016 propune excluderea taxei pentru folosirea drumurilor, din care în anul 2015 sau acumulat circa 592 mil. lei, din care 50% au fost transferați către Administrația Publică Locală de nivelul II, iar 50% în Fondul rutier. Ținând cont de faptul că taxa a fost majorată cu 50% de la 01.05.2015, volumul încasărilor din această taxă pentru anul 2016 este estimat la 700 mil. lei.
Impozitul pentru autovehicule propus de Ministerul Finanțelor, conform proiectului politicii bugetar-fiscale și Notei informative a acestuia, urmează a fi colectat, acumulat și distribuit de către Administrația Publică Locală de nivelul I, nefiind clară baza impunerii, conform cuantumului taxei pentru folosirea drumurilor sau analogic cu metodologia de calcul a impozitului pe bunuri imobiliare care este un impozit local, care reprezintă o plată obligatorie la buget din valoarea bunurilor imobiliare.
Totodată, în proiect sunt propuse modificări a Legii finanțelor publice locale, care exclud taxa pentru folosirea drumurilor ca venit a bugetelor APL de nivelul I și II, pe când venitul de la impozitul pe vehicule s-a propus de inclus numai pentru bugetele APL I. Nu este clar de ce au fost omise aceste prevederi de la veniturile bugetelor APL II, mun. Chișinău și mun. Bălți.
De asemenea, în proiect nu a fost indicată destinația acestui impozit (taxe), aceasta venind să contribuie la îmbunătățirea stării drumurilor pe care circulă vehiculele impozate.
În același timp, în proiect este propus ca impozitul pe autovehicule să fie achitat la contul trezorerial de venituri al bugetului unităţii administrativ-teritoriale, în cazul persoanelor fizice după adresa de domiciliu mecanismul de colectare a impozitului pe autovehicul, propus de MF creează grave inechități in modul în care urmează sa fie repartizate aceste mijloace, or nu mașinile generează traficul, ci oamenii. Tocmai de aceea MTID a propus repartizarea a 50% din taxa pentru folosirea drumului in mod echitabil la mia de locuitori.
Propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor privind eficientizarea întreținerii drumurilor locale a fost elaborată ținându-se cont de aceea că în cazul în care nu se intervine cu schimbări în sistemul de întreținere a drumurilor locale, îmbunătățirea stării acestora este problematică din următoarele considerente:
-Planificarea lucrărilor de reparație (întreținere periodică) a drumurilor locale va rămâne ineficientă din cauza că aceasta se efectuează conform solicitărilor venite în adresa MTID (de la deputați, membrii Guvernului și președinții de raioane) și mai puțin se iau în considerație criteriile obiective (starea tehnică a drumului, intensitatea traficului, importanța socială și administrativă etc.);
-Finanțarea lucrărilor de reparație și întreținere a drumurilor locale neuniformă și insuficientă;
-Este problematică implementarea parteneriatului public-privat deoarece drumurile nu sunt gestionate de APL, care nu pot promova acest parteneriat;
-Se complică procedura de obținere a investițiilor sub forma de granturi și credite din alte surse, inclusiv externe, din cauza că drumurile nu sunt gestionate de APL.
Toți acești factori contribuie la micșorarea eficienței investițiilor la reparația drumurilor locale.
Lungimea drumurilor naționale și locale care se află la balanța ministerului (Î.S. ASD) constituie 3336 km și 6016 km respectiv. Drumurile naționale au o intensitate de circulație de pînă la 16 mii vehicule pe zi, pe când majoritatea drumurilor locale nu ating cifra de 500 de vehicule pe zi. Mai mult, drumurile naționale, pentru a răspunde acestor intensități de circulație au o structură a îmbrăcămintei rutiere și a sistemului rutier mult mai complexă și mai costisitoare la reabilitare, reparație și întreținere. Totodată, reabilitarea unui kilometru de drum național costă în mediu 16 mil. lei, reabilitarea unui kilometru de drum local costă în mediu 4,5 mil. lei, în timp ce reabilitarea unui kilometru de drum comunal costă 3 mil. lei.
Astfel, pentru a reabilita toate drumurile naționale și locale, 9352 km (gestionate de MTID) este necesar de 98 000 mil. lei, iar pentru a reabilita toate străzile și drumurile din localități (32 000 km, conform Programului regional sectorial în domeniul infrastructurii drumurilor regionale și locale elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor), este nevoie de aproximativ 77 000 mil. lei.
Este de menționat și importanța drumurilor naționale față de cele locale și comunale, dat fiind faptul că acestea servesc pentru transportarea mărfurilor și pasagerilor la nivel național și internațional pe când cele comunale deservesc numai localitatea în cauză.
Nu mai puțin de 80% (4800 km) din drumurile locale necesită reparație capitală (reabilitare). Reabilitarea unui km de drum local cu îmbrăcămintea din beton asfaltic constituie în mediu 4,5 mil. lei/km. Suma necesară pentru reabilitarea acestor drumuri depășește suma de 21 miliarde lei.
Propunerea privind eficientizarea întreținerii drumurilor locale prevede trecerea a circa 2500 km de drumuri locale mai importante, în drumuri naționale cu ulterioara transmitere a drumurilor locale rămase la balanța autorităților publice locale de nivelul al doilea, cu asigurarea alocării de resurse din Fondul rutier pentru reparația şi întreținerea acestora.
În partea ce ține de drumurile comunale și a străzilor din intravilanul localităților Ministerul a propus alocarea a 50% din taxa pentru folosirea drumurilor de către vehiculele înmatriculate în Republica Moldova, conform numărului de locuitori, în contul APL I cu specificarea destinației, pentru întreținerea și reparația drumurilor comunale și a străzilor.
Distribuirea conform numărului de locuitori este argumentată de faptul că lungimea drumurilor și a străzilor este în dependență de numărul de locuitori. Guvernul Germaniei (GIZ), a, finanțat elaborarea unui studiu pentru îmbunătățirea drumurilor locale în baza căruia a fost elaborat un program pentru reabilitarea drumurilor locale. Banca Mondială a oferit un împrumut, în sumă de 80 mil. USD pentru reabilitarea a circa 300 de km de drumuri locale. La identificarea proiectelor se va lua în considerare studiul elaborat de GIZ. APL trebuie să dispună de capacități și mijloace financiare pentru întreținerea ulterioară a drumurilor reabilitate.
În concluzie:
•Propunerea MTID vine cu soluții de finanțare a drumurilor naționale și locale conform unei metodologii clare și transparente cu finanțare pe kilometru convențional, și transmiterea a 50% din taxa pentru folosirea drumurilor de către vehiculele înmatriculate în Republica Moldova către APL I, condiționând doar destinația acestora, fără a indica sau stipula repartizarea pe obiecte;
•Opțiunea din politica bugetar-fiscală vine cu propunerea de a exclude taxa menționată (în prezent venit al APL II) și introducerea impozitului pe vehicule cu transferarea integrală către APL I, ca venit general în bugetul local fără a indica destinația acestora, cu un mod inechitabil de distribuție și cu riscul de nu fi în stare să vină cu un mecanism clar de colectare a acestui impozit.
•Este de menționat că reprezentanții CALM sunt doar o parte a acestui dialog, celelalte părți: APL II, transportatorii, patronatele, sindicatele, reprezentanții societății civile (UTD, AITA…) au avizat negativ proiectul Ministerului Finanțelor de introducere a impozitului pe autovehicul.
•Instituirea unui nou impozit, cu un nou mecanism de colectare, generează costuri de administrare suplimentare și riscuri de colectare. În afară de aceasta, mecanismul actual de colectare a taxei de folosire a drumurilor, asupra căruia s-a lucrat ani de zile, urmează a fi desființat. Considerăm rezonabil de a analiza opțiunea de modificare a distribuției mijloacelor colectate sub formă de taxă de folosire a drumurilor ca alternativă instituirii unui nou impozit.
