În perioada 31 octombrie – 4 noiembrie, 2016 în Chișinău își desfășoară lucrările Atelierul ”Punerea în aplicare a Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea și Convenția privind diversitatea biologică”.
Specialiști din Republica Moldova, Republica Belarus, Malaysia, Ecuador, Uganda, China, Burchina Faso, Malawi, Olanda și Italia și reprezentanții Secretariatului Convenției privind diversitatea biologică, dnii Charles Gbedemah, Peter Deupmann și Paola Scarone, în decurs de 4 zile urmează să abordeze problemele ce țin de integrarea biosecurității în strategiile naționale privind diversitatea biologică.
În cuvântul de salut, Inga Podoroghin, Secretar de Stat la Ministerului Mediului, a menționat că problema privind diversitatea biologică constituie una din principalele preocupări ale omenirii în Mileniul III. Problema constă în faptul, că odată cu avansarea progresului tehnologic şi utilizării intense a resurselor naturale a sporit considerabil impactul antropogen asupra diversităţii biologice, diminuând esenţial numărul speciilor şi varietăţilor de organisme vii care populează Globul Pământesc.
Și Republica Moldova se confruntă cu multiple probleme în domeniul conservării biodiversităţii. Astfel, interesul faţă de resursele naturale nu scade, utilizarea acestora este deseori neraţională, iar multe obiective naţionale pentru protecţia biodiversităţii necesită a fi soluţionate. Condiţiile actuale (schimbările climatice, fragmentarea habitatelor, poluarea, dispariţia speciilor, etc.) şi paradigma dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova solicită o abordare mai realistică a rolului biodiversităţii pentru economia naţională şi o impulsionare a proceselor de protecţie a acesteia.
În luna mai 2015, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 și Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia.
Elaborarea acestei Strategii (a doua pentru Republica Moldova) a fost dictată şi de vectorul politic de integrare europeană al ţării noastre, de cerinţele actuale de aproximare a legislaţiei naţionale la prevederile Directivelor Uniunii Europene şi de necesitatea de a implementa o politică cadru cu privire la conservarea diversităţii biologice şi utilizarea raţională a resurselor naturale de floră şi faună.
Strategia evidenţiază problemele prioritare ale ţării în condiţiile actuale de dezvoltare a societăţii şi defineşte obiectivele strategice în conformitate cu participarea sectoarelor economiei naţionale la procesele de protecţie a biodiversităţii.
În procesul de elaborare Strategiei au fost luate în consideraţie recomandările stipulate în Planul Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020 la nivel mondial, inclusiv Obiectivele Aichi pentru Biodiversitate, stabilite la Nagoya (Japonia, 2010), la Conferinţa Părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică şi din Planul Strategic al Uniunii Europene pentru conservarea biodiversităţii pînă în a. 2020. Actele au stabilit prompt necesitatea evaluării de fiecare stat în parte a cauzelor degradării biodiversităţii şi stabilirea măsurilor de diminuare a riscului de pierdere al obiectelor regnului vegetal şi animal pentru următoarele decenii, pentru evitarea declinului ecologic, social şi economic al populaţiei.
Una din problemele abordate de Strategie este securitatea biologică. Riscul pătrunderii ilicite a organismelor modificate genetic în Moldova este destul de înalt. Chiar dacă la moment există cadrul legislativ național privind activităţile cu organismele modificate genetic, acesta urmează a fi completat.
Astfel, urmare a semnării Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea şi în conformitate cu prevederile Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea a fost elaborat proiectul Legii privind organismele modificate genetic care transpune parţial Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate, fiind prima etapă de armonizare a prevederilor Directivei menționate cu legislaţia naţională.
Scopul proiectului Legii constă în asigurarea cadrului legal necesar pentru desfăşurarea activităţilor cu organisme modificate genetic (OMG) pe teritoriul Republicii Moldova, prin respectarea principiilor precauţiei şi a celui etic, pentru asigurarea protecţiei sănătăţii umane şi a mediului, ținându-se cont şi de impactul acestora asupra intereselor social-economice ale populaţiei şi ţării.
Integrarea prevederilor ce țin de biosecuritate în cadrul politic și legislativ sectorial existent, cât și identificarea soluțiilor în contextul întăririi mecanismelor de coordonare inter-sectorială şi implementarea integrată a obiectivelor de biosecuritate la nivel naţional, instruirea și întărirea capacităților specialiștilor din sectoarele ce sunt implicați în activități de reglementare, cercetare, control, autorizarea, monitorizare a OMG și asigurarea condițiilor de consultare a publicului și participarea publicului la procesul de luare a deciziilor pentru activitățile ce implică OMG de asemenea urmează a fi luate în calcul la nivel național în procesul de implementare a Protocolului de la Cartagena.
Rezultatele experienței țărilor participante la atelier, care pe parcursul a doi ani au implementat proiectul „Întărirea capacităţii de promovare a abordării integrate pentru implementarea la nivel naţional a Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea şi a Convenţiei privind Diversitatea Biologică”, vor fi sonorizate în cadrul Conferinței părților a Convenției privind diversitatea biologică care se va desfășura în perioada 2-17 decembrie, la Cancun, Mexico.
Elena Ivanov
