Gheorghe Răileanu se află în cel de-al treilea mandat de primar al orașului Cimișlia. Primarul a oferit un interviu pentru www.provincial.md, în care a vorbit despre problemele orașului și realizările efectuate de-a lungul anilor.
Provincial: Domnule Răileanu, în iunie curent, ați obținut cel de-al treilea mandat de primar al orașului Cimișlia. Ce ați reușit în primele mandate și ce proiecte sunt continuate?
G.Răileanu: În primul mandat mi-am dat seama că trebuie să studiez foarte minuțios, sub toate aspectele viața localităților din componența primăriei și de la bun început să identific cele mai importante probleme și soluțiile pentru ele. Scopul meu era clar până a fi ales în funcția de primar. Eram hotărât să consacru 4 ani orașului natal pentru a-l face competitiv cu orașele din regiune, în deosebi cu orașul Comrat, să-i asigur un rol de lider regional, pol de creștere, locomotivă economică. Dar imediat după ce mi-am revenit din stresul de vre-o 6 luni de la începutul mandatului și am înțeles de la ce trebuie să încep lucrul, mi s-au început problemele. Știind că mă bucur de stabilitate în funcție (poate de asta și am candidat la funcția de primar) m-am conduc de principiile pe care le-am însușit din tinerețe. Trebuia să înfrunt niște stereotipuri psihologice din societate. N-am tolerat corupția și soluționarea a careva probleme pe căi obscure, am înfruntat grupările de interese. În rezultat m-am ales cu 5 dosare penale fabricate și peste 30 administrative. Am fost nevoit să mă apăr de sine-stătător și am reușit, am acumulat multă experiență care, mă ajută și acum. Am avut în primul mandat puține realizări vizibile pentru cetățeni, eram în opoziție față de partidul comunist, capii căruia îmi cunoșteau poziția din anii nouăzeci, în 1990-91 am fost președinte al raionului Cimișlia, exponent a aspirațiilor democratice și proromânești, periodic îmi era în opoziție și majoritatea consilierilor (această problemă am avuto și în mandatul doi). Orașul l-am preluat cu câteva milioane de lei datorii istorice pe care le-am onorat, permanent eram amenințat prin acuzații de neglijență, de abuzuri, dar am reușit să reformez managementul asigurării cu căldură a instituțiilor publice și a populației în perioada rece a anului și am eliberat resurse financiare economisite, necesare pentru activitățile curente, pentru supraviețuire și pentru mici investiții în infrastructură. Aspectul orașului s-a schimbat spre bine prin măsuri care nu cereau careva investiții, bugetul orașului permitea pentru lucrările de amenajare doar aproximativ 25 mii lei lunar. Mă mândresc cu faptul că am rezistat, că am elaborat prima strategie de dezvoltare a orașului, ancorată la realități, că am elaborat Planul Urbanistic General al orașului Cimișlia în care am introdus toate cunoștințele mele din domeniul urbanismului și doleanțele cetățenilor. Aici trebuie să comunic că prima mea profesie este medicina preventivă și că la facultate am avut catedra de urbanism, apoi am mai făcut și specializări în instituții bune din Rusia. Altă realizare importantă a fost că împreună cu președintele raionului de atunci d-l Andrei Vacarciuc am reușit să instalăm în orașul Cimișlia sediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud (se preconiza orașul Cahul).
Provincial: Care sunt prioritățile Dvs. pentru noul mandat?
G.Răileanu: Am candidat pentru al doilea și al treilea mandat din considerente că nu puteam pleca din funcție „fără să dau ochii cu electoratul”, se înțelege că aveam și dorința de realiza măsurile pe care le identificasem ca benefice pentru oraș. Prioritățile pentru al doilea și al treilea mandat, sunt aceleași:
– motorul economic, financiar al orașului (parcul industrial Cimișlia; piața agroalimentară regională; reabilitarea unei zone umede cu construcția unui lac mare de acumulare a apei din râul Cogâlnic pentru revigorarea agriculturii și stoparea procesului de deșertizare în regiune;
– sporirea atractivității orașului, prin amenajare, prin studii istorice și arheologice, prin reconstituirea unei zone vechi istorice cu specificul milenar al spațiului în care ne aflăm;
– stoparea migrației și asigurarea unui climat cultural deosebit, dezvoltarea spiritului de comuniune a cetățenilor orașului.
Am reușit să asigurăm elaborarea documentației tehnice și să obținem statutul de parc industrial, suntem încă incluși pentru finanțare în Documentul Unic de Program pe țară pentru anii 2014-2015 privind finanțarea construcției utilităților parcului industrial cu suma de 15 mln. lei din Fondul Național de Dezvoltare Regională, dar n-am primit nici un leu de la stat (consecința partajării politice a ministerelor).
Avem elaborată documentația tehnică de proiect pentru construcția pieței agroalimentare regionale și sunt executate o parte din lucrările de construcție.
Am executat cu ajutorul Institutului de geologie și seismologie al AȘM studiul de fezabilitate privind reabilitarea zonei umede și construcția lacului de acumulare a apei din râul Cogâlnic, acum se realizează documentația tehnică de proiect.
Se simte o activizare a economiei orașului, în anul 2014 au fost realizate investiții de peste 300 mln. lei, de peste trei ori mai mult decât în anii precedenți.
La 10.11.2015 am semnat cu un antreprenor local contractul privind construcția Centrului Vinului într-un loc prestigios din zona centrală a orașului care împreună cu muzeul de istorie, etnografie și artă dat în exploatare în anul curent sunt elemente din conceptul reconstituirii zonei vechi istorice. În perioada de când sunt primar, în oraș s-au dezvoltat mai multe întreprinderi noi moderne, printre care aș menționa SRL „Basan Agro” specializată în producerea strugurilor de masă cu folosirea celor mai moderne tehnologii.
Provincial: Ați depășit 100 de zile de mandat. Ce ați reușit în această perioadă? Ce probleme ați identificat în oraș?
G.Răileanu: Problemele sunt aceleași, doar că s-au amplificat din cauza crizei politice din țară. Consiliul orășenesc este dezbinat, nesigur. Este complicat de a continua activitatea spre îmbunătățirea serviciilor publice, deoarece este necesară mărirea tarifelor, iar o bună parte din populație nu poate suporta majorările. Pentru noi este deosebit de responsabil faptul că suntem pioneri în introducerea salubrizării regulate pe întreg teritoriul orașului în baza taxei de salubrizare.
Provincial: Care sunt plângerile cele mai frecvente venite de la locuitorii orașului? Cât de des comunicați cu locuitorii?
G.Răileanu: Cele mai frecvente plângeri sunt pe insuficiența veniturilor, îndeosebi a pensiilor, lipsa locurilor de lucru bine plătite, pe prețurile mari în oraș comparativ cu orașele vecine, pe lipsa măcar a unui magazin de rețea, pe drumurile neamenajate, pe seceta frecventă care deseori produce pierderi agricultorilor, pe sprijinul insuficient al agricultorilor din partea statului, pe birocrație, corupție, pe delapidările patrimoniului public. Eu particip deseori la întâlnirile cu cetățenii, deseori comunic în direct cu ei prin intermediul televiziunii locale. Atrag o atenție deosebită tinerilor. Am angajat la primărie mulți tineri, sunt străduitori și devotați intereselor cetățenilor orașului, dar mai avem mult de lucrat la acumularea cunoștințelor, abilităților și eficacității.
Provincial: Cu ce orașe de peste hotare este înfrățit orașul Cimișlia? Ce presupun acest aceste relații de frăție?
G.Răileanu: Suntem înrudiți cu orașele Hârlău, județul Iași, Vălenii de munte și municipiul Câmpina, județul Prahova, orașul Huși, județul Vaslui România, comunele Novogrod Bobransk și Rokicini Polonia, orașul Vileica Belorusia, colaborăm cu municipiul Gluj. Avem o propunere de înrudire din partea municipiului Slobozia jud Ialomița, România și a unui oraș din regiunea Vinița, Ucraina. Până acum relațiile cu orașele înrudite presupun schimb de experiență și activități culturale. Pentru viitor contăm la colaborare economică, atragerea investitorilor în economia locală.
Provincial: „Scuarul tineretului” din oraș este în proces de amenajare. La etapă au ajuns lucrările, ce s-a realizat deja? Ce mai urmează în următorii ani?
G.Răileanu: Se numește corect „Scuarul copilăriei”, alături este și „Scuarul recunoștinței”. Pentru amenajarea acestor două scuaruri am elaborat un proiect tehnic pe care îl realizăm încet cu folosirea diferitor surse de finanțare, mai mult bani din bugetul local și munca voluntară a specialiștilor primăriei și a câtorva sponsori. Am început cu proiectul tehnic apoi am primit un grant de la ambasada Germaniei de 10 mii euro, care ne-a încurajat și am amenajat inițial terenul de joacă pentru copii, anul curent am construit estrada de vară și havuzul, terenul pentru skateboarding (îl dăm în exploatare la primăvară), pentru anul viitor sper să facem îngrădirea terenului „Scuarului copilăriei”și să amenajăm aleea „Viței de vie”, iar în „Scuarul recunoștinței” să completăm memorialul consacrat celui de al doilea război mondial cu un sector în care se vor regăsi ostașii cimișlieni care au luptat și au căzut în acest război. Sper că această completare să fie opere de artă pe măsura monumentelor lui Ștefan cel Mare și victimelor represiunilor politice din oraș. De asemenea sper să se finalizeze construcția localului pentru copii și tineri care se construiește cu capital privat în „Scuarul copilăriei” și să începem construcția terenurilor sportive și a diferitor elemente arhitecturale mici, decorative.
Provincial: În luna septembrie, oseminte vechi de aproape cinci milenii au fost descoperite în orașul Cimișlia și au fost demarate cercetări. Ce cunoașteți despre acest caz? Au dat rezultate cercetările?
G.Răileanu: De fapt în anul 2013 am semnat un contract de colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova privind conlucrarea cu catedra de istorie și arheologie. În realizarea acestui contract profesorii de la universitate au citit 6 lecții în fața elitei intelectuale a orașului privind istoria veche și mai nouă a spațiului în care se încadrează orașul Cimișlia și etnografia zonei de nord a stepei Bugeacului. În anul 2015 Consiliul orășenesc a alocat pentru investigații arheologice 50 mii lei. Săpăturile arheologice sunt efectuate de către profesorii universității, Agenției pentru arheologie, savanți de la Academia de Științe a Moldovei. S-au făcut săpături la un tumul mic la câteva situri arheologice și la cimitirul vechi al orașului. Materialele extrase se prelucrează, dar din câte cunosc în tumul au fost depistate mai multe înhumări (schelete) din diferite perioade – de la 6 mii ani la 300, ce se referă la diferite culturi, respectiv și obiectele din morminte. Sper că investigațiile vor continua și starea bugetului orășenesc va permite să continuăm alocarea de mijloace financiare pentru săpăturile arheologice, dar și pentru conservarea materialelor cu valoare istorică. Investigațiile date sunt necesare și pentru a realiza proiectul local – reconstituirea zonei istorice vechi a orașului care ne dorim să reflecte cumva toată istoria locală, începând cu cele mai vechi timpuri (tumul – 6 mii ani), perioada ridicării valului lui Traian, perioade parțial ori total necunoscute – pete albe.
Provincial: Ce proiecte sunt implementate în prezent în orașul Cimișlia cu suportul Uniunii Europene?
G.Răileanu: Se finalizează implementarea proiectului de reabilitare a stației orășenești de epurare a apelor uzate. Se implementează un proiect de recultivare a poligonului vechi pentru depozitarea deșeurilor cu construcția unui poligon nou destinat necesităților orașului Cimișlia. Ambele proiecte sunt finanțate de Agenția de Dezvoltare a guvernului Cehiei. Tot cu finanțare cehă a mai fost implementat un proiect mai mic ce ține de guvernare electronică (orișice cetățean poate semnaliza on-line probleme din oraș, ancorate la GPS, cu adresarea lor concomitentă și imediată organelor responsabile și cu supravegherea soluționării și răspunsului. S-au implementat mai multe proiecte moi privind fortificarea capacității administrative a primăriei și întreprinderii municipale cu suportul financiar al USAID.
Provincial: Cum vedeți orașul Cimișlia la finalizarea actualului mandat al Dvs.?
G.Răileanu: Îl văd ca pol de creștere, oraș de reședință a organelor administrative regionale, oraș cu elită politică și administrativă responsabilă, cu societatea civilă consolidată, și în oraș să se simtă o accelerare a creșterii economice. Orașul să realizeze măsuri palpabile (amenajare, utilități, servicii), care l-ar stabili printre localitățile confortabile, apreciate ca preferat pentru trai.
Diana Munteanu/www.provincial.md
