Autoritățile statului trebuie să vină în sprijinul Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM-uri) și nu să supra-reglementeze activitatea acestora, iar noua lege privind activitatea IMM-urile este mult prea generală, și nu implementează o serie de prevederi care reies din practica europeană. Acestea, dar și alte constatări, au fost concluziile dezbaterii publice „Situația Actuală a IMM-urilor în contextul Integrării Europene a Republicii Moldova”, organizată astăzi, 22 iunie 2016, de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu suportul Fundației Konrad Adenauer Moldova.
Potrivit unui comunciat de presă al IPRE, în deschiderea evenimentului, Valeriu Lazăr, ex-ministrul Economiei și președintele Institutului pentru Monitorizarea și Evaluarea Politicilor, Programelor și Proiectelor de Interes Public – IMPACT a menționat că actualmente nu există un pod între stabil între business-ul mic și autorități.
„Legea privind IMM-urile are deja zece ani și ea trebuia modificată. Eu am lansat proiectul acestei legi în 2013-2014 și vedem că abia astăzi ea s-a finalizat. Cred că este o temă actuală și trebuie să fie luată în considerație de autorități. În 25 de ani constatăm încă o atitudine negativă față de spiritul antreprenorial și mulți nu au înțeles rolul IMM-urilor. Cum putem noi construi o economie de piață dacă avem așa o atitudine? Noi trebuie să ne aliniem nu doar la nivelul declarațiilor, ci și la cele mai bune practici europene”, a menționat Valeriu Lazăr.
În prima parte a evenimentului participanții au dezbătut activ legislația în vigoare și noul proiect de Lege, dar și abordarea autorităților prin care sunt puse multe piedici în dezvoltarea businessului mic și mijlociu. Diana Crudu, o mică antreprenoare din Moldova, a menționat că o problemă mare o are atunci când trebuie să obțină diferite autorizații de la organele de control.
„Pe mine noua lege privind Întreprinderile Mici și Mijlocii nu mă avantajează deoarece nu elimină principalele obstacole în dezvoltarea businessului. Sunt un producător mic și pot să zic că birocrația și corupția ne ucide. Nu e normal ca să stai 7 luni pe la instituții ca să construiești un frigider de un milion de euro. Birocrația naște corupția. Atâta timp cât nu coordonăm legea dată cu alte legi, nu se va întâmpla nimic. Noi vrem să ne lăsați puțin să activăm și cu aceasta ne o să ne ajutați. Noi singuri avem capacitatea să ne găsim piețe de desfacere, doar nu ne strangulați cu atâtea legi”, a menționat antreprenoarea.
Totodată, în a doua parte a evenimentului, participanții la eveniment au discutat despre accesul la finanțare pentru IMM-uri. Astfel, s-a constatat că aproape 47% din întreprinderile din Moldova activează în comerț, sferă care generează rate de rentabilitate extrem de mici. Același lucru se referă și la sfera serviciilor. În condițiile ratelor înalte la credite bancare, sectorul real nu poate să își permită luxul de a contracta credite bancare sau de la companiile de microfinanțare. Actualmente, potrivit estimărilor Business and Finance Consulting, sectorul IMM are un deficit de finanțare de circa 1,4 miliarde dolari SUA. În condițiile în care băncile solicită gajuri în valoare de peste 140% din suma creditului IMM-urile.
„30% din PIB-ul Republicii Moldova este asigurat de activitatea IMM-urilor, ceea ce este mult sub nivelul țărilor din UE sau SUA. Totodată, aproape 47% activează în sfera comerțului și vânzărilor cu amănuntul, preponderent datorită consumului puternic alimentat din remitențe. Pentru a atinge obiectivele strategiei naționale pentru sectorul IMM, printre care creșterea ponderii IMM-urilor în PIB până la 38% până în 2020, autoritățile trebuie să vină cu măsuri clari de susținere a sectorului: accesul IMM la achiziții publice, acordarea șansei secunde pentru cei care falimentează etc.”, a comentat Eugen Ghilețchi, moderator politici economice IPRE.
Antreprenorii din Republica Moldova, dar și autoritățile, au menționat importanța preluării experienței altor state în domeniul IMM-urilor și accelerarea reformelor în vederea atragerii investitorilor străini. Renata Vitez, Înalt Consilier UE pe probleme Economice și de Comerț, a spus în acest context: „Piața locală este extrem de limitată și cu resurse puține. Prin urmare, este extrem de important promovarea internaționalizării IMM-urilor de către autoritățile publice. Eu vin din Slovacia și experiența țării mele este una relevantă. Eu cred că autoritățile trebuie să aibă o deschidere față de business-ul mic și mijlociu. O altă cale este dezvoltarea întreprinderilor de export, care ar contribui la dezvoltarea comerțului și a economiei țării”.
În timpul apropiat, IPRE va expedia spre examinare Comisiei Parlamentare Buget și Finanțe, Ministerului Economiei, precum și altor factori de decizie, concluziile și recomandările dezbaterii de azi, în vedere îmbunătățirii cadrului legal.
Dina Roșca
