Faptul că piaţa construcţiilor din Republica Moldova traversează nu cea mai bună perioadă nu este un secret. Despre aceasta vorbesc datele statistice oficiale, dar şi toţi acei care au tangenţă cu respectiva industrie şi cunosc nu din auzite situaţia reală şi perspectivele ce se prefigurează. În acelaşi timp, piaţa construcţiilor din România, chiar dacă se confruntă cu multe probleme similare celor din Republica Moldova, înregistrează creşteri semnificative, iar previziunile pentru anii următori sunt destul de optimiste. Explicaţia e simplă – fondurile europene, care exercită o influenţă benefică asupra pieţei construcţiilor din România. Am consultat mai multe surse de informaţii relevante în acest context şi în rândurile de mai jos vă propun un scurt digest.
Astfel, cunoscuta platformă neomar.eu, menţionează într-o analiză la temă că, chiar dacă scumpirile materiilor prime şi a energiei, inflaţia, costurile mai mari de finanţare au frânat puternic piaţa construcţiilor rezidenţiale, în anii anteriori (2021-2022) mulţi indicatori statistici au fost la maximul ultimilor 7-8 ani sau chiar a ultimei decade: numărul de locuinţe aflate în construcţie sau finalizate a fost la cote ridicate în raport cu valorile înregistrate în 2011-2021; investiţiile în infrastructură sunt în creştere semnificativă etc. Publicaţia menţionează că „suita veştilor pozitive despre construcţii poate continua”.
Şi în continuarea acestei idei vine o analiză a site-ului agendaconstructiilor.ro, care notează că sectorul construcţiilor ar putea înregistra o creştere de 7% în acest an, urmată de o evoluţie de +9,6% în 2024, potrivit celei mai recente proiecţii publicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Instituţia a revizuit în sens pozitiv predicţia anterioară, din luna februarie 2023, când estima o evoluţie de +6,2% a sectorului de construcţii, pentru acest an. Prognoza pentru 2023 este susţinută în special de componenta construcţiilor inginereşti, stimulată de absorbţia fondurilor europene. Preţurile din construcţii ar urma să crească, în acest an, cu 11,5%, dinamica acestora urmând a se atenua, în anii următori, la +5,2% în 2024, +3,3% în 2025, respectiv la +2,7% în 2026, ca urmare a scăderilor cotaţiilor materiilor prime, inclusiv energia.
Şi wall-street.ro, într-un material la temă, scoate în evidenţă rolul fondurilor europene în construcţii. „În condițiile scăderii tranzacțiilor imobiliare și ale întârzierilor apărute în proiectele deja începute, firmele se îndreaptă spre lucrările publice, atrase de programele de finanțare europene și de cererea în creștere în această zonă”, scrie publicaţia.
Sigur, citate relevante în acest sens mai pot fi invocate, în presa de peste Prut subiectul fiind tratat pe larg. Dar cred că şi cele menţionate sunt suficiente pentru a arăta influenţa fondurilor europene asupra pieţei construcţiilor. De aceea, deja la această etapă putem deduce că există o legătură directă între procesul de integrare europeană în care este antrenată Republica Moldova şi dezvoltarea ulterioară a domeniului construcţiilor. Iar în momentul în care Moldova va deveni membră a UE, cu siguranţă vom atesta o situaţie asemănătoare celei care există la moment peste Prut.
Viorel Godea,
director general al companiei de construcţii „Lagmar”
