Pentru a nu rata circa un miliard de lei asistenţă financiară de de la UE, Ministerul Finanţelor a solicitat de la Parlament modificarea în regim de urgenţă a Legii privind Zonele Economice Libere (ZEL).
Este vorba de intrarea în buget a tranşei trei, aferentă Memorandumului de Înţelegere din Republica Moldova şi Uniunea Europeană semnat pe 22 iunie 2022, valoarea asistenţei financiare fiind de 50 milioane euro (circa un miliard de lei), dintre care 45 milioane euro constituie împrumut, iar 5 milioane euro sunt grant.
Ministerul Finanţelor cere una, deputaţii propun alta
Potrivit Ministerului Finanţelor, pentru ca banii incluşi deja în bugetul de stat pentru 2024 să fie debursaţi, până pe 25 noiembrie trebuie realizate anumite condiţionalităţi.
În scrisoarea Ministerului Finanţelor adresată Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării şi Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe se menţionează că Parlamentul urmează să abroge în regim de urgenţă „art.7, alin.41 din Legea 440/2001 privind Zonele Economice Libere, care prevede scutirea de taxe vamale pentru mărfurile importate prelucrate în Zonă”.
Necesitatea adoptării de urgenţă este motivată de Ministerul Finanţelor şi prin faptul că, în aşteptarea debursării celor 50 milioane de euro, a fost diminuată cu peste un miliard de lei valoarea VMS ce ar urma să fie emise pentru finanţarea deficitului bugetar.
Dar, în legea menţionată de Ministerul Finanţelor, un alineat cu numărul 41 nu există, iar alineatul 41 a fost anulat încă un an în urmă, arată baza de date legis.md.
În acelaşi timp, în Parlament a fost înregistrată o iniţiativă a deputaţilor PAS, Radu Marian şi Dorian Istrati, privind modificarea în regim prioritar a Codului Vamal şi anume a unor prevederi din articolul 427.
Ce propun deputaţii: menţinerea pentru ZEL a actualului regim vamal, ce prevede scutirea de taxe vamale doar până la 1 ianuarie 2029 şi nu până la 1 ianuarie 2034, cum este stipulat în noul Cod Vamal, aprobat de actuala guvernare în 2021 şi care intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024. Adică termenul facilităţilor vamale se reduce cu 5 ani.
De asemenea, se propune „aplicarea metodei alternative de calculare a valorii la importul produselor în ZEL, calcularea în baza inputurilor care se conţin în produsele prenotate, în conformitate cu art.83 Codul Vamal UE şi art.96 Codul vamal 95/2021 – 1 ianuarie 2029 – 1 ianuarie 2034”.
Deputaţii susţin că modificările nu vor afecta sectorul privat şi anume pe rezidenţii zonelor economice libere, care vor beneficia „în continuare de un regim preferenţial de activitate”.
Totodată, se afirmă că regimul preferenţial se va menţine şi după 1 ianuarie 2029, „când taxa vamală se va aplica nu pentru întregul produs, dar doar la inputurile din acel produs, care nu au origine preferenţială/care au taxă vamală”.
„Prin urmare, proiectul şi modificările aferente stimulează în continuare investiţiile şi crearea locurilor de muncă în zonele economice libere”, susţin autorii.
Deputatul PAS, Radu Marian, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, a precizat pentru Mold-Street.com că aceste modificări se referă doar la un grup restrâns de rezidenţi (4% din total) din zonele economice libere, care livrau producţia nu doar la export, ci şi pe teritoriul Republicii Moldova. Altfel spus, ei erau favorizaţi. „Prin aceste modificări Republica Moldova nu va mai permite practicile de eludare a taxelor vamale (circumvention)”, a afirmat Radu Marian.
ZEL asigură circa 50% din producția industrială exportată
De notat că, în iulie 2024, la iniţiativa Ministerului Economiei, Parlamentul a aprobat un alt proiect de modificare a legislaţiei privind zonele economice libere, prin care se oferă garanţii că măsurile de sprijin acordate rezidenților zonelor economice libere vor fi menţinute timp de 10 ani. Legea a fost promulgată de preşedinta Maia Sandu încă în luna august.
Specialiştii se arată contrariaţi de aceste modificări frecvente ale legislaţiei vamale şi a celei privind ZEL. Or, investitorii/agenţi economici îşi fac planuri de activitate pentru mulţi ani – 10-15 ani – atunci când decid să facă o investiţie.
Schimbarea frecventă a legislaţiei este de fapt şi unul dintre factorii principali ce ar fi influenţat plecarea unor companii industriale de pe piaţa moldovenească.
Astfel, în acest an au anunţat şi s-au retras câţiva importanţi investitori din Republica Moldova, precum Fujikura, Coroplast etc.
În Republica Moldova activează în prezent șase zone economice libere, care asigură aproape 50% din producția industrială exportată a țării. ZEL au atras, până în 2024, investiții de circa 590 milioane de dolari și asigură direct circa 20.000 de locuri de muncă.
Mai mult de jumătate din investiții şi producţie sunt concentrate în ZEL Bălți, 20% – în ZEL „Ungheni-Business” și circa 16% – în ZAL Expo-Business-Chișinău.
