Ramura turismului în Republica Moldova este slab dezvoltată. Deși are un potențial de creștere de cel puțin 50% față de ceea ce este în prezent, în special cu accent pe dezvoltarea pensiunilor, doar 0,9% din populație lucrează în domeniul dat. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 9 septembrie, la „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că turismul este practic „singura ramură a economiei care poate oferi locuri de muncă în zona rurală, iar turismul rural în perioada de criză, generată de pandemia de COVID-19, a fost singurul care a supraviețuit”.
Potrivit expertului, Republica Moldova în 2019, până la pandemie, a avut 375 de mii de turiști, atât străini, cât și localnici. În primul trimestru din 2021, din cauza pandemiei, numărul lor a scăzut la 74 de mii. În trimestrul II din 2022 numărul celor care au vizitat Republica Moldova, în valoare anuală, a crescut la 256 de mii. Expertul crede că până la jumătatea anului viitor numărul turiștilor va reveni la situația de până la pandemie. „Noi am avut turiști străini în Republica Moldova anual câteva 174 de mii. Acum s-a ajuns la 122 de mii, iar tendința este una pozitivă. Partea proastă este că moldovenii, cred că este vorba de o continuare a crizei, încă ezită să meargă la odihnă”, a spus expertul.
Economistul afirmă că în primul trimestru al anului curent a fost bătut un record al numărului de vizite în pensiuni, de 7 mii de persoane. În trimestrul II – de 8,8 mii persoane, incomparabil cu oricare alt trimestru din istoria Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că după pandemie în domeniul turismului rural s-au petrecut lucruri interesante. Din acest motiv, afirmă economistul, această ramură merită toată atenția. „Aceasta este unica ramură care repede s-a recuperat. Acum am ajuns la 29 de mii de turiști în valoare anuală, cazați în pensiunile noastre. Până la sfârșitul anului, dacă lucrurile merg tot așa, ne vom apropia de 40 de mii sau dublu față de ceea ce a fost până la pandemie”, a afirmat economistul.
Analistul economic menționează că cel mai mult se odihnesc în pensiuni moldovenii. În trimestrul I din 2022 numărul acestora a fost de 4,8 mii de persoane, iar în trimestrul II – 6,8 mii de persoane. În ultimele 12 luni, numărul localnicilor care au vizitat pensiunile a fost de 22,8 mii de persoane. Dacă în mod normal ei sunt 10% din toți turiștii care vizitează pensiunile, în timpul pandemiei aceștia au reprezentat 20%.
Un alt record ține de numărul locurilor de cazare în pensiunile rurale, care a crescut cu peste 20%. În 2021 au fost 1221 de locuri, în 2020 – 1061 de locuri, iar în 2019 au fost 999 de locuri. Astfel, pensiunile dețin în prezent 5% din numărul total de locuri în ramura turismului. Totodată, în perioada pandemică pensiunile au ajuns să dețină până la 20% din cota de piață. Zece ani în urmă era 3%. În perioada pandemiei, pensiunile au fost unicele care au reușit să funcționeze, cu excepția primului trimestru de pandemie. „Pandemia a schimbat comportamentul cetățenilor moldoveni. Mulți nu au putut pleca peste hotare, s-au odihnit în Republica Moldova, iar mulți deja privesc pensiunile ca o formă de odihnă, inclusiv în zilele de odihnă”, a menționat analistul economic.
Și în ceea ce privește turiștii străini prezenți în pensiunile rurale, Veaceslav Ioniță declară că anul acesta vom avea un record. În anii 2017, 2018 și 2019, în valoare anuală au fost 6200 de turiști care au vizitat pensiunile moldovenești. Acum s-a depășit 6300 de turiști străini. Până la sfârșitul anului numărul acestora ar putea ajunge la cel puțin 7500-8000 de persoane.
Potrivit expertului, autoritățile trebuie să ajute pensiunile privind crearea brandului și a numelui ca loc de destinație, după exemplul României, care a creat managementul destinațiilor, astfel ca turiștii să înțeleagă locațiile. „Noi trebuie să încurajăm odihna în aceste regiuni, deoarece gradul lor de utilizare este unul foarte jos. 11,4% dintre paturi au fost utilizate pe parcursul anului 2017, iar pensiunile se consideră rentabile dacă gradul lor de ocupare este de 40%.Media pentru ultimele 12 luni este de 12,2%”, a remarcat expertul.
Veaceslav Ioniță a mai spus că în 2019, înainte de pandemie, două lucruri erau clare. În primul și ultimul trimestru al anului era un grad de ocupare de 6-7% al locurilor de cazare în pensiuni. În perioada caldă gradul de ocupare ajungea la 12,6%-14%. Anul acesta, pentru prima dată s-a rupt diferența dintre iarna și vara. În primul trimestru din acest an gradul de ocupare a fost de 15%, în trimestru II – de 14,5%. „Pensiunile au devenit un punct de destinație indiferent de anotimp. Oamenii se odihnesc și vara și iarna”, a spus Veaceslav Ioniță.
Economistul a salutat decizia Ministerului Culturii, care a decis să inițieze dezbateri publice privind crearea Oficiului Național al Turismului și Industriei Creative. Dar, mai spune că au ieșit în evidență anumite elemente de care ar trebui să se țină cont. În componența acestei structuri ar trebui să fie inclus și un reprezentant al Ministerului Agriculturii, deoarece astăzi această instituție, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), este unul dintre cei mai mari finanțatori ai dezvoltării pensiunilor. Un element important este managementul destinațiilor. Ar fi corect ca să fie și un reprezentant al Congresului Autorităților Publice Locale (CALM). În prezent, Administrațiile Publice Locale (APL-urile) acumulează 12 milioane de lei anual, bani din taxa pentru cazare, bani care pot fi investiți în dezvoltarea turismului. „Colectezi bani pentru cazare, îi investești în dezvoltarea turismului și în felul acesta ai o ramură puternică turistică. Dacă ei vor investi acești bani, 12 milioane de lei anual, speranța e că vom avea o ramură turistică”, a conchis analistul economic.
