Ana Moraru, reprezentant al Serviciului de Comunicare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), referindu-se la gestionarea fluxului de refugiați, de după 24 februarie curent, de către autoritățile publice locale, dar și oferirea de surse financiare din partea Guvernului, a declarat că „guvernarea a dat o palmă primarilor care s-au mobilizat pentru a ajuta refugiații”, informează PROVINCIAL.
Ea a remarcat că din prima zi primăriile au fost implicate în process.
„De la bun început guvernarea locală a lipsit din vizorul guvernării centrale. Deși cea mai mare presiune a fost pusă pe primari, se pare că pentru APC există doar consiliile raionale. Toate regulamentele elaborate de ministerele de resort ignoră primăriile. Și de această dată primarii și-au demonstrat capacitățile organizatorice în situații de urgență, cu riscuri sporite. Mobilizând diaspora, aceștia au colectat ajutoare umanitare pentru a face față numărului mare de refugiați care tranzitează țara noastră sau care aleg să rămână în localitățile noastre. Cu toate acestea, procesul de aducere a ajutorului umanitar direct primăriilor este extrem de birocratizat și centralizat” – menționează Moraru, într-un editorial publicat pe calm.md.
Potrivit spuselor sale, în această perioadă au avut loc două ședințe ale primarilor cu autoritățile centrale. Aleșii locali i-au informat pe reprezentanții puterii centrale despre lacunele existente în gestionarea crizei refugiaților, despre faptul că așteaptă suport de la centru pentru a face față acestei provocări, despre necesitatea de a susține familiile care au găzduit refugiați, de a renunța la interminabilele procese birocratice și de acționa pentru că produsele acumulate din donații s-au terminat, iar primarii sunt cei care trebuie să identifice resurse, produse, lemne etc.
„Ce a făcut Guvernul Republicii Moldova? La 15 martie a alocat din donațiile acumulate 21, 3 milioane de lei autorităților publice locale de nivelul II. Nu primăriilor, dar Consiliilor raionale, în condițiile în care mulți reprezentanți ai acestor instituții nu s-au implicat în niciun fel în gestionarea crizei refugiaților. Anume datorită primarilor care, împreună cu voluntarii și angajații primăriilor am reușit să devenim o istorie de succes pentru lumea întreagă în gestionarea acestei crize fără precedent. Cu toate acestea, primarii vor fi nevoiți să cerșească de la Consiliile raionale resurse pentru a acoperi cheltuielile suportate, dar și pentru a acorda suport familiilor -gazde și mulți dintre ei nu le vor obține. Nu le vor obține pentru că au îndrăznit să critice activitatea acestora, pentru că fac parte din alte partide politice sau sunt independenți, pentru că cetățenii din comunitățile lor nu au votat partidele pe care le reprezintă mai marii Consiliilor raionale etc.
O altă nedreptate credem că s-a făcut prin preluarea de către Guvern a gestionării Centrului Moldexpo. Acest lucru s-a întâmplat după trei săptămâni de investiții cu resurse proprii în amenajarea, dotarea și logistica Centrului Moldexpo de către primăria municipiului Chișinău. Autoritățile centrale spun că acest lucru se face în scopul conjugării eforturilor privind implementarea Planului Operațional ONU pentru Refugiați și prestării serviciilor de asistență refugiaților. Ne întrebăm însă de ce nu s-a implicat Guvernul să pună în funcțiune acest mecanism din prima zi a invaziei? Credem că e mult mai ușor să preiei un mecanism pus bine la punct, decât să construiești ceva de la zero”, mai spus Moraru.
Ea a concluzionat că, „implicarea, dedicația primarilor, nu doar că nu a fost apreciată dar, într-un anumit fel, a fost pedepsită”.
Cristina Gurez
