Pe lângă problemele legate de despădurire, deșeuri, poluare și alte probleme de mediu pe care actuala conducere le-a moștenit de la fostele guvernări, una din presiunile ce ar putea afecta populația Republicii Moldova în următorii ani și care trebuie depășită în cel mai scurt timp, este accesul la apa potabilă aflată în continuă scădere.
Potrivit unui comunicat de presă, Ucraina de pe teritoriul căreia vine fluviul Nistru, construiește de câțiva ani, la hotar cu Republica Moldova, în localitatea Novodnestrovsk, o centrală hidroelectrică, activitatea căreia afectează ecosistemul fluviului Nistru și riscă să genereze probleme de mediu pentru Republica Moldova.
Ministerul Mediului depune eforturi să asigure gestionarea eficientă a resurselor de apă. În scopul depășirii acestei probleme legate de funcționarea Complexului Hidrtoenergetic Nistrean, în 2021 au fost reluate negocierile cu Ucraina.
Procesul de negociere a început în anul 2008, având loc mai multe runde de negocieri, (cu mai multe întreruperi de câțiva ani) ultima ședință a fost desfășurată la 11.12.2018 la Kiev, însă un șir de întrebări au rămas nesoluționate: aspecte legate de frontieră, arenda teritoriului pe partea Republicii Moldova, asigurarea debitului ecologic, compensarea daunelor aduse mediului etc.
Astfel, problema nodului hidroenergetic de la Novodnestrovsk a fost discutată la Kiev la începutul anului curent de către Președintele Republicii Moldova Maia SANDU și omologul său Volodimir ZELENSKI.
În cadrul ședinței Comisiei pentru utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru (Nistrene) desfășurată la 28-29 octombrie curent în Moldova, au fost scoase în evidență o serie de probleme și impacturi legate de funcționarea CHN, ce necesită clarificări și soluționări la nivelul ambelor țări. Partea moldoveneasca a Comisiei a solicitat părții ucrainene să respecte mai multe condiții dintre care asigurarea debitului de apă de minim 130 m/s, volumele de apă să nu se reducă și regimul termic să nu se modifice. Un studiu recent despre impactul social și de mediu al Complexul Hidroenergetic Nistrean comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului al Republicii Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei, evidențiază o modificare la nivelul serviciilor ecosistemice, scăderea sau, în unele cazuri, dispariția unui număr de specii de pești, care locuiesc doar în ape curate, apariția speciilor invazive noi, care elimină speciile locale.
Apa deversată prin turbinele nodului hidrotehnic anul împrejur are o temperatură de 4 grade Celsius, fapt care provoacă perturbarea regimului termic natural pe sectorul mijlociu al Nistrului în aval și în lacul de acumulare Dubăsari. Deversarea neuniformă a apei din lacurile de acumulare în perioada de depunere a icrelor la pești provoacă o schimbare vizibilă a nivelului apei în râu, iar ca rezultat icrele deseori ajung pe o suprafață secată, se usucă și pier.
Ca rezultat al modificării regimului termic și hidrologic al apelor Nistrului, s-a redus numărul de specii cu o rezistență scăzută la oscilațiile de temperatură și ale regimului hidrologic. Prin urmare, se reduce capacitatea de autoepurare a apei, ceea ce aduce după sine reducerea potențialului Nistrului ca mediu recreativ, afectând calitatea vieții și oportunitățile turistice în zonă.
De asemenea, Președinta Republicii Moldova Maia SANDU a amintit recent într-o conferință de presă că problema Republicii Moldova se discută la nivel înalt la Bruxelles și că țara noastră contează pe suportul UE în implementarea programelor atât pentru stoparea defrișărilor până în 2030 și conservarea pădurilor, care au un rol crucial în conservarea resurselor de apă, cât și în rezolvarea problemei Nistrene care pare a fi mai mult decât o problemă bilaterală.
Deja în mai multe emisiuni cu participarea Ministrului Mediului Iuliana CANTARAGIU și unor experți de mediu, dar și cu participarea Secretarului de Stat Iordanca-Rodica IORDANOV s-a discutat despre posibilitatea internaționalizării problemei Nistrului unde este nevoie de un mediator, deoarece, spre deosebire de alte resurse naturale, apa nu are vreun substitut și în Moldova nu există prea multe surse de apă alternative. Prin urmare, Ministra Mediului Iuliana CANTARAGIU a reiterat în cadrul emisiunii „Bună seara”, dar și pentru Radio-ul difuzorului public că problema are o istorie și de aceea negocierile nu se pot produce peste noapte, acum.
Ministerul Mediului a anunțat anterior pentru presă că-și va actualiza constant comentariile cu referire la evoluția negocierilor grupului de lucru moldo-ucrainean pe Complexul Hidroenergetic Nistrean și la regimul de operare a acestei hidrocentrale.
Săptămâna curentă in cadrul ședinței Guvernului R. Moldova este propus spre modificare Hotărârea Guvernului nr.1266/2016 cu privire la acordarea de împuterniciri, care prevede actualizarea grupului de negociatori si va face posibilă reluarea rundelor de negociere a Acordului de funcționare a Complexului Hidroenergetic Nistrean.
Cele două state, Republica Moldova și Ucraina urmează să încheie Acordul de Funcționare a CHN. În prealabil la încheierea documentului, negociatorii din partea Republicii Moldova au propus instalarea unor sisteme de monitorizare cu un plan comun de implementare.
Totodată Ministerul Mediului reiterează că există o problemă, dar nu un război ecologic. Nicio speculație sau interpretări eronate nu va facilita procesul de negocieri cu partea ucraineană. Dar se știe că statul vecin Ucraina utilizează la fel ca și Republica Moldova resursele fluviului Nistru și un eventual impact al activităților CHN ar afecta mediul și economia ambelor state.
Amintim, Comisia pentru utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru (Comisia Nistru) a fost înființată în temeiul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul Miniștrilor Ucrainei privind cooperarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a Bazinului hidrografic Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012 și ratificat de partea ucraineană în 2015.
Acordul acoperă aproape toate aspectele legate de problemele bazinului hidrografic, cu excepția navigației și a energiei hidroenergetice și are ca scop consolidarea și extinderea cooperării dintre Republica Moldova și Ucraina, care a început în 1994. În plus, execuția acestui document a fost un pas important în îndeplinirea obligațiilor asumate de Republica Moldova și Ucraina în cadrul Convenției UNECE privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale (1992) și Directiva-cadru a apei UE (2000).
Comisia este prezidată de doi copreședinți, din partea Moldovei fiind co-președintele Iordanca-Rodica IORDANOV – Secretar de Stat al Ministerului Mediului. Comisia este formată, de asemenea, din co-președinți adjuncți, reprezentanți ai autorităților executive centrale competente, reprezentanți ai autorităților regionale, ai instituțiilor științifice și ai organizațiilor neguvernamentale relevante din Moldova și Ucraina.
Relațiile dintre Acordul de cooperare în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru din 2012 și Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Ucrainei privind utilizarea comună și protecția apelor de frontieră din 1994 sunt bazate pe principiile generale ale dreptului internațional. Un document se aplică tuturor apelor de frontieră, în timp ce al doilea document se aplică Bazinului Nistrului.
