Agenția „Moldsilva” afirmă că, proclamarea zilei de 5 iunie „Ziua Mondială a Mediului” de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite semnifică importanța majoră și responsabilitatea fiecăruia dintre noi pentru prezentul și viitorul acestei planete.
„Tematica din acest an a evenimentului este „Timpul pentru Natură” (Time for Nature), ceea ce demonstrează că una din preocupările de bază ale contemporaneității ar trebuie să fie grija și atitudinea față de natură. Importanța dezvoltării durabile a fondului forestier pentru protecția mediului, face ca Agenției „Moldsilva” să-i revină un rol important în acest domeniu, mai ales prin prisma urbanizării excesive. Vivacitatea pădurilor ca factor principal de mediu este condiționată de biodiversitate. Datorită biodiversității pădurile s-au menținut în timpuri și aceasta este temelia adaptabilității acestora, inclusiv la schimbările climatice. Conceptul de biodiversitate semnifică însăși diversitatea vieţii pe pământ şi implică patru niveluri de abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală. Ecosistemele forestiere furnizează servicii importante de aprovizionare cu produse lemnoase şi nelemnoase. Serviciile furnizate de ecosistemele forestiere în Republica Moldova sunt estimate la circa 28,3 mil. dolari SUA în anul 2011. Totuși, conștientizarea acestor realități ne face să fim și mai atenți și la factorii de risc. În paralel cu influenţa negativă a factorilor de mediu, asupra potenţialului de manifestare a diversităţii biologice, contribuie extrem de accentuat şi factorul uman. Intervenţia umană în scopul valorificării excesive a regiunilor de stepă pentru dezvoltarea sectorului agrar, acţiunile de canalizare a albiei râurilor lăuntrice, desecare a terenurilor înmlăştinite, defrişare a pădurilor, aplicarea incorectă a lucrărilor silvotehnice (substituirea structurilor şi compoziţiilor fireşti ale arboretelor) – toate acestea au dus la reducerea drastică, în cadrul primelor două nivele, a diversităţii biologice. De asemenea, multe populaţii sunt situate la extremităţi de areale naturale ale speciilor, fapt ce sporeşte vulnerabilitatea faţă de schimbările climatice şi factorul antropic”, se spune într-un comunicat de presă.
Potrivit lor, actualmente, sectorul forestier, în special din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, este afectat de tăierile ilicite şi de interesul scăzut al administratorilor de a utiliza produsele forestiere nelemnoase.
„Într-un scenariu de gestionare durabilă a ecosistemelor cu descreşteri însemnate în ceea ce priveşte tăierile ilicite şi o creştere a interesului pentru produsele nelemnoase ale pădurii, valoarea prezentă netă (25 de ani, rata de 10%) este estimată la 578,8 mil. dolari SUA. Chiar dacă serviciile de aprovizionare ale ecosistemelor forestiere pot scădea în viitorul apropiat, se estimează că aceste valori se vor recupera după 27 de ani. Conservarea biodiversităţii forestiere este asigurată şi prin existenţa reţelei de arii protejate forestiere, prin sistemul legislativ cu privire la fondul forestier, prin respectarea regulamentelor corespunzătoare în procesele de gospodărire a pădurilor etc. Pentru a asigura conservarea diversităţii biologice fondul ariilor naturale protejate de stat (Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, nr. 1538-XIII din 25.02.1998) include 189,4 mii ha sau 5,61% din teritoriul ţării. În limitele fondului forestier ariile protejate ocupă 93,5 mii ha sau circa 21% din suprafaţa totală. Un pas important în procesul de extindere a ariilor protejate este aprobarea actelor legislative şi normative (2013-2014) privind constituirea primului parc naţional în Republica Moldova – Parcul Naţional „Orhei”.
În același context, al protecției mediului, Agenţia „Moldsilva” produce anual circa 15,0 mln. puieți de toate tipurile. În cadrul Zilei Naţionale de Înverzire a Plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, a fost pus la dispoziția autorităților locale, instituțiilor de învățământ 83146 buc. material forestier de reproducere pentru crearea și ameliorarea stării rețelei de spații verzi ale localităților rurale și urbane în sumă de 1,0 mln lei”, se mai spune în comunicat de presă.
Astfel, în limita acestui cadru normativ, sunt determinate și se focusează toate eforturile, reieșind din mijloacele disponibile care nu trebuie difuzate, ci concentrate, pentru a atinge obiectivele strategice inclusiv:
– Efectuarea corespunzătoare și în volume necesare, conform normelor tehnice și a amenajamentelor silvice, a lucrărilor de îngrijire și conducere, a celor de regenerare de, conservare și de reconstrucție ecologică, pentru a spori potenţialul ecoprotectiv şi bioproductiv al pădurilor naturale;
– Efectuarea calitativă și corespunzătoare a lucrărilor de regenerare a pădurii, inclusiv a lucrărilor de ajutorare a acesteia, ne admiterea tăierilor rase în arboretele natural – fundamentale, intensificarea regimului de arie protejată, pentru a asigura conservarea diversităţii biologice a pădurilor;
– Sporirea gradului de împădurire a teritoriului național și extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră prin alocarea terenurilor degradate și impracticabile pentru agricultură din afara fondului forestier pentru împădurire, dar și a mijloacelor financiare necesare în acest scop;
– Lupta cu contravențiile silvice și în primul rând cu tăierile ilicite, sporirea eficienţei activităţilor de pază şi protecţie a fondului forestier prin acordarea serviciului silvic (personal silvic) a împuternicirilor corespunzătoare, aprobarea Statutului Serviciului Silvic, pentru a obține o diminuare a contravențiilor silvice și a braconajului, crearea unui sistem eficient de monitorizare a focarelor de boli și dăunători în vederea sporirii eficienței lucrărilor de combatere.
– Asigurarea mai deplină a populației cu lemn și diverse produse ale pădurii, dar și a satelor și orașelor cu servicii ecosistemice forestiere – aer și apă curată, recreere etc.
– Gospodărirea rațională a pădurilor și antrenarea integrală a terenurilor în circuitul productiv, în așa fel încât să fie asigurată păstrarea frumuseții naturale a satelor Moldovei, conservarea și amplificarea peisajului rural național.
„Măsurile întreprinse nu se limitează aici, deoarece factorii de mediu, dar și diverse alte cauze impun, practic zilnic, abordări sistematice ajustate la realitate. Totuși, e important să conștientizăm faptul că protejarea mediului și șansa noastră la o viață de calitate ține de responsabilitatea noastră civică”, se mai spune în comunicat.
Cristina Pendea
