Interviu cu Alec Ignat, Directorul „Tirex-Petrol” SA, despre provocările din anul 2022, rezultatele înregistrate şi tendinţele ce se prefigurează.
C: Domnule Ignat, se apropie de final anul 2022. În ce măsură aţi reuşit să implementaţi planurile trasate pentru acest an?
A.I.: 2022 a fost un an dificil, cu evenimente ce nu puteau fi prognozate nici măcar teoretic din timp, ceea ce a necesitat o ajustare din mers a tuturor planurilor şi strategiilor noastre. Au apărut noi provocări, dar şi noi oportunităţi şi a trebuit să identificăm cele mai bune soluţii, pe de o parte, pentru a soluţiona problemele, iar pe de altă parte, pentru a nu rata oportunităţile. A fost un an oscilant, dacă putem spune aşa, marcat şi de o mare doză de incertitudine, ceea ce a necesitat mult mai multă vigilenţă în abordările de business, dar şi mult mai mult pragmatism. Cred că verdictul pe care-l dau eu acum e valabil nu doar în cazul domeniului în care activează compania noastră, ci în cazul întregii economii naţionale. Am resimţit din plin acest lucru, or noi interacţionăm cu companii din diverse domenii şi am putut să-mi fac o impresie generală din acest punct de vedere. Dar, important este că am reuşit să ne menţinem cu toţii pe linia de plutire, să evităm cele mai rele scenarii ce se puteau realiza şi să păstrăm şanse reale pentru a trece la un nou nivel de dezvoltare în continuare.
C: Când vorbiţi de probleme, aveţi în vedere şi cele generate de războiul din Ucraina, care a marcat practic în totalitate anul 2022?
A.I.: Evident. Războiul din Ucraina nu avea cum să nu-şi lase amprenta asupra Republicii Moldova, fiind vorba de evenimente ce aveau loc în ţara vecină. Acest război a afectat serios logistica regională, iar noi, cei din industria petrolieră, am resimţit din plin acest lucru. La un moment dat devenise mult mai dificil importul de produse petroliere, crescuse termenul de transportare a acestora, unele costuri s-au schimbat semnificativ etc. Au fost situaţii când a trebuit să depunem eforturi cu adevărat titanice pentru a asigura necesarul de produse petroliere. Nemaivorbind de riscurile ce apăreau practic în fiecare zi şi care trebuiau gestionate rapid şi eficient. În toată această perioadă, ne-a revenit o mare responsabilitate şi noi am conştientizat-o din plin. Tot timpul am fost cu gândul la clienţii noştri, în special la producătorii agricoli cu care avem relaţii de colaborare bune de ani de zile. Înţelegeam că ei mizează enorm pe noi şi e suficient să ne poticnim ca întreaga lor activitate să fie perturbată. Iar aceasta ar fi generat deja probleme ce ţineau de asigurarea securităţii alimentare a ţării. Într-un fel, am lucrat tot timpul sub presiune şi această presiune ne-a făcut să ne mobilizăm şi mai mult, să dăm dovadă de un ataşament şi mai puternic faţă de clienţii noştri, dar şi faţă de ţară, de cetăţeni, în general.
C: Aţi pomenit de securitatea alimentară, dar am văzut că în acest an, de nenumărate ori, aţi semnalat şi asupra necesităţii adoptării unei strategii a securităţii energetice. Se pare că s-a urnit carul din loc, or autorităţile au început deja să întreprindă acţiuni concrete în acest sens.
A.I.: Aveţi dreptate – în acest an am abordat problema respectivă în repetate rânduri. Îmi voi permite şi cu această ocazie să accentuez viziunea mea în context şi anume că sunt ferm convins că, la pachet cu asigurarea Republicii Moldova cu gaze naturale, cu păcură şi cu energie electrică, în contextul Strategiei securităţii energetice, trebuie abordată şi problema asigurării cu carburanţi. Da, aceasta e o activitate care ţine preponderent de agenţii economici care operează pe respectiva piaţă. Dar, şi statul trebuie să fie preocupat în egală măsură de acest domeniu strategic. Fie că e vorba de capacităţile de stocare a carburanţilor pe teritoriul ţării, fie că e vorba de soluţionarea problemelor ce apar la importul şi transportarea acestor produse, fie de ulterioară distribuire în interiorul ţării. Nu exagerez când spun că statul trebuie să aibă un interes direct ca operatorii de pe piaţa produselor petroliere să-şi desfăşoare activitatea fără impedimente. Căci, în acest context nu e vorba doar de banii pe care-i primeşte statul sub formă de impozite la buget, ci şi de buna funcţionare a tuturor ramurilor economiei naţionale. Or importanţa aprovizionării suficiente și regulate cu carburanți nu poate fi neglijată. E suficient ca petroliştii să întâmpine careva dificultăţi şi să nu poată asigura ţara cu necesarul de carburanţi, şi întreaga economie naţională va avea de suferit – de la producătorii agricoli până la cei de mărfuri industriale sau prestatorii de servicii, în activitatea cărora transportul ocupă un loc de frunte. Ca să nu mai vorbim deja de faptul că, pe fundalul problemelor apărute cu asigurarea cu gaze naturale şi energie electrică, mulţi preferă să apeleze la generatoare pe bază de benzină şi motorină.
Sper că aceste aspecte importante să fie luate în calcul de autorităţi şi să se regăsească în Strategia la care, din câte înţeleg, se lucrează în prezent.
C: Din observaţiile noastre, o temă la care v-aţi expus frecvent în anul ce se încheie a fost cea a investiţiilor, Dvs. fiind şi unicul investitor autohton important pe piaţa produselor petroliere…
A.I.: Eu, în genere, sunt adeptul ideii că investiţiile sunt motorul dezvoltării economice. Personal, am făcut investiţii importante în diverse domenii şi m-am convins pe viu că acest principiu lucrează. În 2022, am semnalat în repetate rânduri că autorităţile au o preocupare sănătoasă şi firească vizavi de impulsionarea proceselor investiţionale, dar, totodată, consider că viziunea factorilor decizionali trebuie puţin extinsă. Or, prin acţiunile sale, ei ne confirmă că ţintesc două direcţii, atunci când e vorba de impulsionarea investiţiilor: 1) investiţiile externe (străine); 2) investiţiile ce ar putea fi efectuate de cetăţenii aflaţi peste hotare. Dar, pentru a avea un tablou integru şi pentru a obţine maximă eficienţă, autorităţile ar trebui să atragă atenţie şi celei de-a treia direcţii: investiţiile interne, adică acele investiţii ce pot fi efectuate de către cetățenii și investitorii aflaţi aici, în Moldova, dar în special de companiile autohtone. Pentru aceasta, respectivele companii trebuie atrase în dialogul şi în acţiunile ce vizează investitorii străini şi cetăţenii de peste hotare care pot eventual efectua investiţii în economia naţională. Investitorii locali nu trebuie să se simtă abandonaţi, excluşi din procesele importante ce au loc în țara noastră. Iar în momentul în care ei vor fi atraşi în acţiunile ce vizează impulsionarea investiţiilor, efectele benefice, în opinia mea, nu vor întârzia să apară. Când acest lucru se va întâmpla, cu siguranţă vom putea spune că s-a făcut tot ce era necesar pentru ca în Moldova să fie efectuate noi investiţii.
C: În 2022, mai mulţi agenţi economici au semnalat probleme legate de creditare, iar pe final de an am văzut şi unele acţiuni ale Guvernului îndreptate spre soluţionarea acestora. Sunt suficiente aceste acţiuni? Vă întreb pentru că ştiu că sunteţi şi Dvs. implicat plenar în procese de acest fel.
A.I.: Eu am mai spus că Guvernul a pornit pe o cale corectă atunci când a manifestat interes suplimentar pentru procesul de creditare. Or, impulsionarea acestui proces ne poate ajuta să depăşim mai rapid consecinţele crizei economice care ne paște. Dar, totodată, nu trebuie să aşteptăm minuni şi nici iluzii să ne facem, deoarece autorităţile, până la urmă, nu sunt actori implicaţi în economie, iar marja de acţiune pe care o au la stabilirea regulilor de joc e una strict limitată prin lege. Însă, implicarea, subvenţionarea, dialogul cu părţile interesate în buna funcţionare a unor procese atât de importante cum este şi cel de creditare, nu are cum să nu dea rezultate. Şi aici vorbesc de rezultate benefice pentru toţi – şi pentru agenţii economici care au nevoie de credite pentru a-şi impulsiona sau redimensiona activitatea, şi pentru instituţiile de creditare (banii cărora vor lucra din nou la capacitate maximă), şi pentru stat (care va obţine mai multe impozite la buget).
C: Ce aşteptări aveţi de la 2023?
A.I.: Să ne ofere mai multă stabilitate şi predictibilitate, să nu fie atât de incert şi atât de turbulent ca 2022. Business-ul iubeşte stabilitatea, pentru că numai în aceste condiţii putem implementa strategiile de dezvoltare pe care le avem şi trasa noi planuri de viitor.
sursa: curentul.md
