Curtea de Apel Chișinău, ieri, în ședință, a respins contestația lui Igor Munteanu, liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), cu privire la decizia Comisiei Electorale Centrale prin care i s-a refuzat înregistrarea în cursa pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent. Politicianul, în context, a declarat: „Consider hotărârea Curții de Apel Chișinău (CAC) ilegală, neîntemeiată în raport cu petitionarul și favorizatoare pârâtului” (CEC). Apărând ilegalitățile acestei structuri de stat dominate de interesele puterii, CAC nu face bine în raport cu drepturile cetățenilor afectați. Oricine dintre Dvs, stimați prieteni ați fost ori puteți fi în situația în care dovezile sunt aruncate la coș de judecători, favorizându-se interesele puterii aflate la guvernare. Nu așa se restabilește încrederea în justiție, tovarăși. Mergem mai departe – în 3 zile la Curtea Supremă de justiție, iar după asta – la CEDO!”.
Liderul CUB a remarcat că justiția din Republica Moldova nu-și schimbă năravul nici după ce unii au pretins că vor face „minuni” după Vetting.
„Trebuie să știți că în ședința de ieri de la Curtea de Apel Chișinău din 1 octombrie, 2024, mi s-a încălcat dreptul de apărare în cauza deschisă pe cererea de anulare a hotărârii CEC (nr.2942/2024), prin care mi s-a îngrădit dreptul de participare în alegerile prezidențiale din octombrie 20, 2024 (dosarul nr.3-124/24). Trebuie să recunosc că am avut o experiență interesantă, sugestivă, exact pentru a simți pe propria piele cum funcționează „justiția reformată”. Suficient să stai 6 ore între 2 ședințe de judecată pe holurile acestei instituții și te umpli de istorii și detalii stânjenitoare despre „fenomen”.
Eu aștept acum decizia motivată a completului de judecători de la Curtea de Apel Chișinău (CAC), dar pot spune de pe acum că am asistat la o banală jonglerie de ”PASe” și amabilități între CEC și judecătorii implicați în acest dosar, ceea ce a cauzat respingerea Cererii mele de a avea la dispoziție un termen rezonabil de a face cunoștință cu apr.200 file de probe (prezentate de CEC). Au fost prezentate cu mult după ora 15.00, indicată în chemarea în instanță, mai bine zis, a 2 zi dimineață, chiar la ședință (dosarul administrativ), iar pe de altă parte, Curtea de Apel a neglijat probele prezentate de mine ca parte petiționară. Aceste încălcări de procedură stau pe conștiința judecătorilor. În ziua ședinței, CEC a adus în fața Curții doar 3 raioane din 22 prezentate de CUB cu semnături, pe motiv că au ales ”aleatoriu”, fără a putea explica criteriile alegerii lor aleatorii. Am avut 2 ore la dispoziție pentru a le consulta, timp în care însă am făcut legătură directă cu cel puțin 20 de cetățeni semnatari (din 2 raioane aduse aleatoriu de CEC), care ne-au confirmat datele buletinului și chiar ne-au transmis ca probe aceste date pentru a le prezenta judecătorului.
Probele dezmint categoric temeiurile invocate de CEC, care afirma că aceste date nu sunt veridice, că cetățenii și-au înscris alte date de buletin decât scrie în baza de date a CEC. Probele anexate la dosar demonstrează că Baza de date CEC este plină de erori, iar aceste erori au fost folosite de CEC pt a mă scoate din cursă. Nimic mai mult – nimic mai puțin. Știu oare observatorii străini despre aceste ilegalități, doresc ei să le cunoască, ori ca și presa de buzunar din ”satul nostru Potimokin” vor fi atrași mai degrabă de artificiile retoricii oficiale (și puțin beciurile de la Cricova), și cam atât? Puțină retorică pentru a aminti de soarta raportului de observare a alegerilor locale din 2023”, a relatat politicianul.
Totodată, Igor Munteanu a reiterat câteva elemente prezentate în instanță (CAC) ca mijloc de informare publică:
„1). Art.67 alin.5 Cod Electoral prezintă o listă exhaustivă de temeiuri pentru care poate fi invalidată o semnătură pe lista de subscripție, această listă nu poate fi completată prin alte acte normative subordonate legii, care pot doar să instituie norme completare care să reglementeze aspecte nereglementate de lege.
2. După compararea temeiurilor din art.67 alin.5 Cod Electoral cu temeiurile expuse în Hotărârea contestată găsim că 1255 semnături au fost invalidate (în cazul meu) în lipsa unui temei prevăzut de Codul Electoral. Astfel, înscrierea în lista de subscripţie date de identitate eronate servește temei de invalidare doar atunci când nu permit identificarea lui (a susținătorului) – art.67 lit.e) Cod Electoral. Situațiile care se încadrează în art.67 lit.e) Cod Electoral au fost reflectate expres în hotărârea contestată și pe seama acestora s-au invalidat 905 semnături. Cele 1255 semnături se referă la alte situații, care însă nu reprezintă temei de invalidare a semnăturilor.
3. În același timp, așa temei ca ” Și-a înscris incorect datele din actul de identitate” nu există în Codul Electoral. Pe baza acestui temei au fost invalidate 1255 semnături. În condițiile în care pentru a fi înregistrat am nevoie de puțin sub 200 de semnături, eroarea este semnificativă și ar fi putut conduce în mod duce la o altă soluție.
4. La fel, am contestat aplicarea temeiului de invalidare – „conform datelor din registrul de stat al alegătorilor are statut de decedat.” Se are în vedere că este decedat la data când a semnat sau la data când a fost verificat de către CEC. Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova în anul 2023 au decedat peste 33 mii persoane, adică apr. câte 90 de persoane pe zi. Respectiv, în decursul de apr 30 zile de colectare a semnăturilor au decedat aproximativ 2700 persoane. Există în acest context o mare probabilitate că 20 dintre acestea să fi fost persoane care au semnat pe listele de subscripție . Nu există temei de invalidare a semnăturilor pe listele de subscripție „decesul persoanei după semnare”. Astfel, se impune ca CEC să explice concret situația faptică și temeiul juridic pentru invalidarea semnăturilor sus menționate în fiecare caz aparte”.
