În 2021 a fost înregistrată o reducere a creditelor de consum, cauzată de scăderea puterii de cumpărare a populației, de măsura Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de a înăspri politica monetară, dar și de îngrijorarea moldovenilor privind perspectiva lor economică. Moldovenii, anul trecut, au avut o percepție sumbră privind câștigurile lor financiare, fapt ce i-a determinat să-și reducă consumul și să fie mai economi. În 2023, această percepție se va schimba. Oamenii vor deveni mai optimiști vizavi de câștigurile lor financiare, ceea ce înseamnă o restabilire a consumului. Inflația va scădea. Prețul la resursele energetice se vor duce în jos. Celelalte prețuri, vor avea creșteri modeste. Veniturile populației, odată ce inflația va fi mică, vor fi mai mari. BNM, odată ce pericolul inflației a trecut, trebuie să relaxeze politica monetară, iar băncile – să fie mai active. În felul acesta, să pornite motoarele economiei, inclusiv prin generarea consumului populației. Este opinia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expusă vineri, 6 ianuarie, în cadrul noii ediții a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Veaceslav Ioniță a amintit că în 2021 a crescut puternic consumul populației, lucru care a determinat BNM să înăsprească politica monetară, ceea ce a dus la scăderea nivelului de consum și a afectat bugetul de stat, dependent, în proporție de 85%, de veniturile și cheltuielile populației. Expertul a spus că, în istoria țării, de două ori au scăzut puternic creditele de consum. În 2009 și 2011. În 2022, după 12 ani de creștere, în special în 2021 când au crescut cu 3 miliarde de lei, creditele de consum au înregistrat din nou scădere. Măsurile BNM, care a dus la scumpirea banilor și înăsprirea condițiilor de creditare, i-a determinat pe moldoveni să nu se crediteze. Totodată, criza din 2022 a dus la ceea că veniturile populației au fost mai mici decât în 2021 și decât rata inflației.
Economistul a mai declarat că în 2021 povara creditelor creștea cu 250 de milioane de lei lunar. În 2022 a fost o scădere a împovărării cu 27 de milioane de lei lunar. Referitor la modificarea portofoliului creditelor de consum, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), a afirmat că recordul a fost în 2005, 2006, 2007, când portofoliul a crescut cu 1,1%. În 2007, anul record al creșterii consumului populației, bugetul de stat a crescut cu 40%, iar creditele de consum cu 2,6%. În 2022, a fost o scădere de 0,1%. „Altfel spus, din cauza crizei din 2022, pe care atât de negativă o vedem, oamenii și-au redus consumul, însă impactul asupra creditării a fost mai mic decât în 2009”, a declarat economistul.
Analistul economic a mai menționat că în Republica Moldova creditele de consum până în 2003 erau la nivel de 0,3-0,5% din PIB. Populația era într-o sărăcie totală, iar dobânzile bancare la credite erau foarte mari. Apoi, a venit perioada anilor 2004, 2005, în special 2007, când au început a veni remitențele de peste hotare, incomparabile cu veniturile populației și a început nebunia consumului. Și din cauza că practic zeci de ani moldovenii nu și-au renovat infrastructura casnică, nu au procurat aparate de uz casnic, s-au avântat la împrumuturi. Astfel, recordul creditelor de consum a ajuns în 2007 la 4,6% din PIB. După, a venit anul 2009, 2010, când a fost din nou criză, iar ponderea creditelor de consum a scăzut până la 2% din PIB. Apoi, a urmat o stabilizare până în 2016. În 2017, 2018 din nou veniturile populației au crescut, rata dobânzilor a scăzut la fel și moldovenii din nou s-au antrenat în consum și s-a ajuns, în 2021, la nivelul de 4,3% din PIB.
„În 2022, din cauza inflației mari, a scăderii veniturilor populației, a politicii monetare înăsprite, am avut o scădere a creditelor de consum de până la 3,7-3,8% din PIB. În opinia mea, această micro-criză se va epuiza în prima jumătate a acestui an. Dacă criza din 2008-2009 a fost una profundă și a durat foarte mult, aceasta cred că va fi depășită ușor, iar după trei ani de criză, care a dus la scăderea consumului populației, în 2023 vom avea o restabilire”, a menționat analistul economic.
Veaceslav Ioniță a mai subliniat că dobânda la creditele de consum a scăzut de la 37% în 2000 la 20% în 2007. În 2021 a fost cea mai mică dobândă din istoria țării, de 4,6%, ceea ce a provocat explozia creditelor de consum. Ulterior, a urmat o creștere puternică a dobânzilor. În trimestrul III din 2022 s-a ajuns la circa 16%. În prezent, se înregistrează o ușoară scădere. În prima jumătate a anului curent ar putea ajunge sub 10%. „Pericolul inflației s-a epuizat, are o tendință de scădere. BNM va începe a relaxa politica monetară. Recomandarea este, ca după ce am avut în 2022 criză, am avut un an de reducere a consumului populației, să încurajăm consumul, ca populația să-și restabilească comportamentul și stilul de viață în mod obișnuit”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, creditele de consum sunt influențate de salariile populației. În perioada 2001, 2002, după criza profundă din 1998, 1999, au crescut veniturile populației cu 25%. În următorii trei ani, acestea practic s-au dublat. În 2021 veniturile moldovenilor au scăzut cu 0,8%, iar în 2022 – cu 12%. Însă, dacă să se compare cu 1998-1999, scăderea a fost mai modestă. În perioada 1998-1999 veniturile oamenilor au scăzut pe fundalul veniturilor foarte reduse. Oamenii fiind săraci, au devenit și mai săraci, fapt ce a provocat primul val de migrație. Criza actuală a venit când moldovenii aveau un nivel de bunăstare ridicat, care a scăzut din cauza creșterii prețurilor. „În 2023 estimez că veniturile populației vor înregistra o creștere considerabilă. Vom avea o recuperare. Veniturile populației în 2023 vor ajunge la nivelul anului 2020. Anul 2023 este anul de recuperare, după doi ani de scădere a veniturilor populației”, a spus expertul.
Despre remitențe, economistul a specificat că din 2005 și până în 2008 acestea erau mai mari decât salariile. În 2008 veniturile populației au fost de 40,7 miliarde de lei, iar circa 18 miliarde de lei, erau veniturile reale ale populației, restul – remitențele. În 2020, veniturile populației, din salarii și din remitențe, sunt estimate la 110 miliarde de lei, iar cea mai mare pondere o reprezintă salariile. În 2021, estimativ, remitențele vor fi cele mai mari din istorie. Însă, din cauza deprecierii valorii puterii de cumpărare a dolarului, a faptului că salariul în interiorul țării a crescut, remitențele sunt 1/3 din veniturile reale ale moldovenilor. „Remitențele nu mai joacă acel rol care l-au jucat cândva. Remitențele în 2007 au ajuns 35% din PIB. În prezent sunt la nivel de 14%. Remitențele în prezent sunt de trei ori mai mici, continuă să joace un rol, însă cu mult mai slab”, a specificat economistul.
Analistul economic estimează că în 2022 salariul mediu lunar a fost de circa 10400 de lei. În 2020, recalculat la valoarea leului din 2022, de 11765 de lei. Într-un singur an veniturile medii ale populației a scăzut cu aproape 1400 de lei. În 2015 a fost de 8400 de lei. Din 2000 și până în 2010 salariul populației a crescut de trei ori, creștere care se datorează în mare parte bazei foarte mici de unde a pornit, populația fiind foarte săracă.
