
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății, încheiate la 31 decembrie 2024.
Auditul public extern a identificat unele deficiențe, fiind emisă opinia fără rezerve. Printre constatări ale auditului au fost evidențiate următoarele.
Lipsa unor reglementări contabile aferente investițiilor efectuate din diverse surse în bunurile transmise în gestiune economică entităților pentru care ministerul este fondator. Ordinul ministrului finanțelor nr. 216/2015 prevede majorarea cotei de participare în capitalul entităților care au primit bunuri în gestiune economică doar în cazul investițiilor realizate din mijloace bugetare ale fondatorului, însă nu sunt reglementate situațiile în care entitățile investesc din diverse surse altele decît cele alocate/efectuate de fondator, cum ar fi buget, donații, granturi sau credite.
Această lacună creează dificultăți în reflectarea corectă a acestor operațiuni în evidența contabilă atât a fondatorului cât și a entităților publice la autogestiune. Ca exemplu, doar în perioada anilor 2023–2024, instituțiile publice fondate de minister au beneficiat de alocații în valoare de 65 milioane lei din partea altor autorități publice, precum Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția pentru Eficiență Energetică și Instituția Publică Unitatea de Coordonare, Implementare și Monitorizare a Proiectelor în domeniul sănătății.
Deficiențe în evidența contabilă a patrimoniului gestionat de instituțiile medicale și lipsa unei delimitări clare a obligațiilor patrimoniale între nivelurile de administrație. În anul 2024, Ministerul Sănătății a transferat granturi capitale în valoare de 164,8 milioane lei către 39 de instituții medicale la autogestiune, pentru consolidarea bazei tehnico-materiale. Deși, ministerul a emis un ordin cu privire la alocarea și înregistrarea acestor fonduri conform cadrului normativ în vigoare, 26 de entități nu au efectuat înregistrarea mijloacelor financiare publice alocate în sumă de 58,5 milioane lei, cu reflectarea acestora la creșterea datoriilor pe termen lung privind bunurile primite în gestiunea economică.
Totodată, în contextul reorganizării celor 31 de spitale raionale, prin transferul fondatorului de la autoritățile publice locale la Ministerul Sănătății, nu a fost asigurată ținerea evidenței contabile divizate a datoriilor aferente patrimoniului ce aparține autorităților publice locale de cel al autorității publice centrale. Deși instituțiile publice nu pot înregistra capital social, entitățile fondate de Ministerul Sănătății continuă să reflecte în bilanțuri acest element, care la 31 decembrie 2024 a însumat 1,4 miliarde lei.
Deficiențe în gestionarea și evidența contabilă a terenurilor proprietate publică. Auditul a relevat că Agenția Națională pentru Sănătate Publică a supraevaluat cu 3,5 milioane lei valoarea a 4 terenuri cu suprafața totală de 0,9 hectare, înregistrate eronat în evidența contabilă, deși în Registrul Bunurilor Imobile sunt înscrise cu dreptul de proprietate după autorităților publice locale.
Agenția Proprietății Publice (APP) nu a semnat actele de predare-primire pentru 115 din cele 264 de terenuri, neasigurând realizarea prevederile Hotărârii Guvernului nr. 161/2019.
De asemenea, au fost încheiate contracte de comodat pentru 15 din cele 149 de terenuri, iar pentru alte 5 entități semnarea contractelor este în proces.
Potrivit constatărilor, 3 terenuri cu suprafața totală de 1,31 hectare și valoarea de 8,4 milioane lei nu au fost înregistrate în evidența contabilă a APP, situație care a fost remediată pe parcursul misiunii de audit.
Deficiențe în gestionarea fondurilor pentru cercetare. În anul 2024, nouă instituții publice din subordinea Ministerului Sănătății au primit 44,6 milioane lei pentru cercetare instituțională, dintre care: finanțare de bază – 38 milioane lei, finanțare complementară – 5,2 milioane lei și finanțare suplimentară – 1,4 milioane lei. Auditul a constatat că Ministerul a tergiversat neregulamentar procesul de distribuire a finanțării instituționale suplimentare, prin luarea deciziei de contractare a 5 instituții publice la finele anului 2024, deși Ministerul Educației și Cercetării a dispus distribuirea acestora în luna ianuarie 2024.
Totodată, lipsa controalelor interne nu a asigurat justificarea utilizării fondurilor suplimentare. Cadrul normativ nu reglementează sistematizarea rezultatelor cercetării, supravegherea transferului tehnologic și capitalizarea cheltuielilor până la validarea produsului științific.
Tarifele subevaluate afectează funcționarea instituțiilor-cheie din sănătate. Auditul relevă riscul subestimării bugetelor anuale și insuficiența finanțării pentru instituții esențiale, precum Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, Centrul de Medicină Legală și Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Tarifele practicate sunt sub nivelul real al costurilor și nu au fost actualizate de ani de zile, afectând prestarea serviciilor, retenția personalului și dezvoltarea instituțională. Ajustarea periodică a tarifelor este necesară pentru sustenabilitatea financiară a acestor instituții publice, precum și îmbunătățirea calității serviciilor prestate.
Menționăm că Raportul complet de audit poate fi consultat pe site-ul Curții de Conturi a Republicii Moldova și conține constatările, concluziile și recomandările înaintate.