În Republica Moldova domeniul gestionării integrate a deșeurilor întâmpină multiple provocări, precum infrastructura aproape inexistentă, care a înregistrat o stagnare îndelungată încă din perioada sovietică și care nu corespunde cerințelor actuale de protecție a mediului, deficitul de finanțare, cadrul normativ în curs de dezvoltare, statistici incoerente, toate acestea pe fundalul unei creșteri a volumului de deșeuri generate.
În context, rezultatele auditului conformității asupra gestionării deșeurilor, cu excepția celor periculoase au fost examinate astăzi, 18 decembrie curent în ședința Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).
Procesul de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova este organizat după modelul economiei lineare, care include principiul extrage – produce – consumă – depozitează, fiind axat preponderent pe depozitarea deșeurilor, iar ponderea deșeurilor municipale colectate constituie 65% din totalul deșeurilor depozitate.
În domeniul gestiunii deșeurilor municipale sunt implicați mai mulți actori: Parlamentul, Guvernul, Ministerul Mediului, Agenția de Mediu (AM), Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM), autoritățile administrației publice locale (AAPL), precum și agenții economici implicați în etapele procesului sub diferite forme (colectori, valorificatori, etc).
Constatările și concluziile auditului reprezintă nivelul de respectare a cadrului normativ național și internațional privind gestionarea deșeurilor municipale, fiind arătate deficiențele, lacunele și neconcordanțele acestuia, precum și acțiunile și inacțiunile factorilor de decizie.
Analizele efectuate de audit au relatat că, activitățile din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor pentru anii 2013-2027 nu au fost implementate integral. Din totalul de 40 de acțiuni prevăzute a fi implementate în anii 2013 – 2017, au fost realizate integral 23 acțiuni sau 57,5%, parțial– 6 acțiuni (15%), și neimplementate 11 acțiuni (27,5%), nivelul total de realizare constituind 65%. Nivelul redus de implementate a Planului de acțiuni este cauzat inclusiv de tergiversarea creării cadrului normativ exhaustiv necesar pentru dezvoltarea domeniului de gestionare a deșeurilor în contextul implementării Legii nr. 209/2016, urmând a fi elaborate și aprobate un șir de acte normative în domeniu, care să asigure funcționarea conformă a proceselor și principiilor aferente gestionării deșeurilor și creării unui sistem integrat de gestionare a lor.
Până în prezent nu sunt aprobate:
- norme în construcții pentru proiectarea, construcția și exploatarea depozitelor de deșeuri, ceea ce nu permite autorizarea conformă a depozitelor de deșeuri nou create, acestea desfășurând activitatea în afara cadrului legal;
- recomandări privind crearea asociațiilor intercomunale de gestionare a deșeurilor;
- norme privind stabilirea metodelor de testare pentru încadrarea unui tip de deșeu;
- programe locale de gestionare a deșeurilor;
- decizii pentru amplasarea obiectelor regionale de importanță națională privind valorificarea, tratarea, reciclarea, eliminarea, depozitarea sau înhumarea deșeurilor și altele.
Problema gestiunii deșeurilor a devenit o prioritate a Agendei Mondiale. Astfel de către ONU, în cadrul forumului internațional din 2015 au fost statuate 17 obiective de dezvoltare durabilă, o parte din care țintesc nemijlocit utilizarea durabilă, economia circulară, reciclarea și conservarea, elementele de bază ale unui sistem integrat de management al deșeurilor.
Ca urmare a încheierii acordurilor de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în valoare de 55,6 mil. euro, prin intermediul proiectului Național „Managementul Deșeurilor Solide”, urmau a fi create 8 zone de management al deșeurilor, celelalte peste o mie de depozite existente urmând a fi lichidate, aceste acțiuni nefiind realizate până în prezent. În același context se subliniază că, deși debursări pentru realizarea activităților din proiect nu au avut loc, în perioada 2020-2023, Republica Moldova conform angajamentelor asumate prin acordurile încheiate, a achitat comisioane de angajament în valoare de 145 mii euro.
Conform datelor IPM, în anul 2022 au funcționat 1131 depozite de deșeuri cu suprafața totală de 1266,6 ha, din care doar 4 sunt autorizate în conformitate cu prevederile Legii privind deșeurile.
Cantitățile enorme de deșeuri eliminate la gunoiști denotă o situație alarmantă, și anume 99,6% sau 1127 depozite de deșeuri nu corespund cerințelor legislației de mediu, cauza fiind procedurile de autorizare complexe a activităților de gestionare a deșeurilor, ceea ce determină gestionarii de depozite să activeze în afara cadrului legal.
Tergiversarea întreprinderii măsurilor de reglementare și organizare a procesului de depozitare coordonată a deșeurilor a determinat colectarea deșeurilor în depozite care sunt la limita de acumulare și lipsa unei monitorizări adecvate a depozitelor lichidate. Astfel, doar pentru anul 2020, din totalul celor 1136 depozite de deșeuri, IPM deține informațiile privind gradul de umplere doar pentru 403 depozite de deșeuri, ceea ce reprezintă 35,5% din totalul lor, iar 125 depozite monitorizate de IPM au gradul de umplere de 80%-90%.
Un alt aspect constatat se referă la amplasarea depozitelor de deșeuri în locurile nepermise. Astfel, conform informațiilor IPM, contrar acestor prevederi, APL, prin deciziile consiliilor locale au permis amplasarea în zonele de protecție a corpului de apă a 163 de depozite de deșeuri, cele mai multe depozite amplasate neregulamentar fiind în r. Fălești – 21 unități, r. Leova – 17 unități, r. Briceni – 11 unități și r. Râșcani – 11 unități.
Pe parcursul mai multor ani se atestă menținerea fenomenului de creare a gunoiștilor stihiinice, în anul 2021 fiind depistate 3813 de gunoiște stihiinice cu o suprafață de 1241,2 ha, lichidate – 2926 (1054,2 ha), nelichidate – 393 (187,0 ha)
APL, la luarea deciziilor de creare a unor depozite de deșeuri noi, nu respectă standardele de protecție a mediului, ceea ce duce la un număr mare de incendii în cadrul depozitelor de deșeuri. Așa, doar în anul 2022 au avut loc 1860 de incendii, cele mai multe fiind în anul 2020 (1962 de incendii). Sub aspectul teritorial, în perioada 2016-2022, cele mai multe incendii ale depozitelor de deșeuri au avut loc în mun. Chișinău, mun. Bălți, Soroca și Edineț.
În Republica Moldova până în prezent nu este creat un laborator pentru deșeuri, prelevarea probelor fiind efectuată de unul din laboratoarele de referință de mediu, activitatea căruia necesită investiții în scopul dotării corespunzătoare cu echipamente moderne pentru a face față provocărilor în domeniul mediului
Auditul a constatat că, numărul populației care beneficiază de servicii de salubrizare a crescut cu 15% și constituie 52,6%.
Cu referire la tarifele pentru serviciile de colectare, transportare și evacuare a deșeurilor, se atestă că acestea la majoritatea APL nu au fost modificate pe parcursul mai multor ani. În consecință, mărimea tarifelor în localități a variat pentru populația cu locul de trai la bloc – de la 6,05 lei până la 40 lei, iar pentru cei care locuiesc în case particulare – de la 7 lei până la 50 lei.
O parte semnificativă a întreprinderilor municipale prestatoare de servicii de salubrizare înregistrează pe parcursul mai multor ani valori negative la capitalul propriu, datoriile acestora sunt în creștere, la finele anului 2022 constituind 1012,7 mil. lei. Neajustarea tarifelor pentru serviciile de salubrizare poate duce la reducerea capacității de plată a întreprinderilor și la insolvabilitatea lor.
Curtea de Conturi a conchis că gestionarea deșeurilor în Republica Moldova necesită investiți majore pentru remedierea deficiențelor constatate și a situațiilor neschimbate de-a lungul anilor, fiind obligatorii eforturi și capacități instituționale în asigurarea conformării la cerințele directivelor UE în domeniul gestionării deșeurilor. Este necesară elaborarea și aprobarea unui sistem de indicatori unificați la nivel național, care să fie integrați în Sistem informațional automatizat (SIA MD) pentru a fi utilizați în cadrul evaluării situațiilor reale în domeniu, și luarea, după caz, a deciziilor prompte de remediere a deficiențelor constatate în cadrul întregului sistem de gestionare a deșeurilor.
