Urmăresc cu mare atenţie acţiunile noului Guvern îndreptate spre impulsionarea activităţilor economice şi spre eliminarea constrângerilor existente pentru mediul de afaceri. Unele dintre aceste acţiuni sincer îmi plac pentru că reprezintă importante începuturi şi, dacă vor fi dezvoltate în continuare, s-ar putea să genereze rezultate bune. Altele însă mă duc la ideea că e necesară o nuanţare mult mai puternică. De aceea, am decis să expun unele gânduri, pornind de la paşii pe care Guvernul i-a făcut deja.
Aş dori să pornesc de la recenta declaraţie a lui Dorin Recean, făcută în cadrul Consiliului economic de pe lângă Primul ministru al RM. Dlui a spus că Guvernul îşi doreşte schimbarea paradigmei – trecerea de la economia de consum bazată pe remitenţe spre una care se sprijină pe antreprenoriat, investiții, inovații și export. Incontestabil aceasta e o necesitate, căci, în caz contrar, Moldova nu va avea niciodată o economie cu adevărat dezvoltată, care să-i permită să intre cu fruntea sus în Uniunea Europeană, atunci când va veni momentul aderării. Însă, pentru a avea o economie bazată pe antreprenoriat, investiții, inovații și export e nevoie de reforme profunde. La necesitatea acestora, Premierul s-a referit în cadrul şedinţei Consiliului, dar nu a intrat în detalii. Poate că nici nu era cazul la această etapă. Însă, anticipând unele posibile acţiuni în acest sens, aş vrea să menţionez că, în primul rând e nevoie de o amplă reformă a cadrului de reglementare. E nevoie de ceva similar cu cunoscutele ghilotine 1 şi 2, implementate acum aproape două decenii. Facem abstracţie de culoarea guvernării care le-a promovat atunci – cert este că mediul de afaceri a resimţit efectele benefice ale celor două ghilotine şi ar fi cazul de mers pe aceeaşi abordare şi acum. Iar faptul că Ministerul Economiei şi Digitalizării a promovat deja un set de măsuri de acest fel în raport cu comerţul interior vorbeşte despre aceea că viziune există – ea trebuie doar extinsă. O nouă mega reformă a cadrului de reglementare ar putea realmente contribui la reorientarea economiei naţionale despre care vorbea Premierul Dorin Recean.
Cât despre investiţii, cred că ele depind direct de patru factori: războiul din ţara vecină, stabilitatea din Republica Moldova, perfecţionarea continuă a legislaţiei fiscale şi reforma sistemului organelor de drept. În direcţia reformei sistemului de drept se acţionează prompt, iar în vederea asigurării stabilităţii interne se întreprind în continuu acţiuni concrete. Rămâne ca autorităţile să promoveze cât mai insistent mesajul că războiul din ţara vecină nu prezintă careva pericole majore pentru eventualele investiţii în Republica Moldova. Iar lucrul în cea de-a patra direcţie menţionată poate fi demarat odată cu noua politică bugetar-fiscală, care, dacă urmăm litera legii, ar trebui deja să fie discutată la nivel de Minister al Finanţelor sau Guvern, or Parlamentul trebuie să o adopte până la plecarea sa în vacanţa de vară.
În cazul inovaţiilor şi utilizării lor de către mediul de afaceri, cred că Guvernul trebuie să revină la practica stimulentelor de ordin fiscal. Mediul de afaceri, de regulă, în astfel de situaţii reacţionează doar sub influenţa unor stimulente puternice. Dar ce stimulente pot fi mai puternice decât cele de ordin fiscal?!
Şi dacă toate astea vor fi făcute, cu siguranţă vom putea vorbi în termeni reali despre schimbarea paradigmei economice.
Viorel Godea, director general al companiei de construcţii „Lagmar”
