„Condiţiile climatice din lunile mai-iunie au fost favorabile pentru dezvoltarea omidei păroase a dudului din prima generaţie. Dăunătorul a fost înregistrat pe 31,4% suprafeţe de fâşii forestiere, din 1,0 mii ha cercetate, cu popularea pănă la 20,0-30,0% pomi în raionele Drochia, Rîşcani, Sângerei, Ceadâr Lunga ş.a. La finele lunii iulie au apărut fluturii din generaţia nouă, cu intensitatea zborului sporită în majoritatea raioaneler din republică”, comunică Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
Omida păroasă a dudului – Hiphantria Cunea este un dăunător polifag, atacă în stadiul de larvă peste 200 de specii de plante, inclusiv pomii fructiferi. Preferă în mod deosebit arţarul, salcâmul, prunul, mărul, gutuiul, caisul, vişinul, nucul, viţa de vie, iar în anii cu dezvoltare în masă se poate întâlni la porumb, floarea soarelui, soia şi alte culturi. Dăunătorul în condiţiile ţării noastre dezvoltă două generaţii pe an, iar în anii cu toamna blandă şi târzie poate apărea şi a III-a generaţie parţială. Iernează sub formă de pupă atât în crăpăturile scoarţei, cât şi în diverse alte locuri (sub resturi vegetale, în stratul superficial al solului, garduri, şoproane, pe pereţii clădirilor sub streşini, ferestre etc.). Larvele omizii păroase a dudului sunt deosebit de păgubitoare, ele rod limbul frunzelor complet. În cazul atacurilor puternice se produce defolierea totală a pomilor.
Adultul are aripi albe, cu o anvergură de 28-38 mm, uneori pot prezenta pete negre, dispuse neregulat. Femela are abdomenul verzui, spre deosebire de mascul, la care abdomenul este galben.
Oul este sferic cu chorion fin granulat, galben-verzui, de 0,6 mm diametru.
Larva este brun închisă pe partea dorsală şi verde-brunie pe partea ventrală, putând ajunge până la 25-30 mm lungime, în ultima vârstă. Corpul este acoperit cu numeroşi peri urticanţi, de diferite culori (de la brun-închis până la negru).
Pupa are culoarea galben-verzuie la început, mai târziu devene brun-închisă. Lungimea acesteia este de 10-15 mm.
Fluturii din prima generaţie încep a zbura la sfârșitul lunii aprilie, depunând ouăle pe dosul frunzelor, câte 400-800 într-un loc. Larvele apar după 8 – 20 zile și trăiesc în cuiburi mici, formate din 2 – 3 frunze, unite prin fire de mătase. Pe măsură ce frunzele din interiorul cuibului sunt consumate, cuibul se mărește până la jumătate de metru, prin încorporarea și a frunzelor din vecinătate. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie omizile părăsesc cuiburile în căutarea de scorburi, crăpături, scoarță exfoliată etc., unde se transformă în pupe, înfășurându-se într-un cocon mătăsos.
Pe parcursul lunilor iulie-august zboară fluturii din generaţia nouă, care dau naştere la generația a doua de omizi. Acestea se hrănesc în decursul lunilor septembrie-octombrie, şi ajunse la completa dezvoltare, se transformă în crisalide hibernante. Această generaţie de omizi este și cea mai periculoasă, deoarece pomii puternic atacaţi în timpul iernii iernează slab.
Combaterea eficientă a larvelor din prima generaţie, reduce semnificativ populaţia din a doua generaţie şi respectiv, din anul următor. Este necesar de a efectua permanent verificări privind apariţia cuiburilor cu omizi la speciile de plante preferate (dud, arţar american, prun, etc.). Se recomandă instalarea de brâie-capcană în jurul trunchiului pomilor pentru captarea larvelor şi distrugerea acestora. La apariţia primelor cuiburi de omizi, se impune tăierea şi distrugerea acestora, sau arderea lor cu prăjini lungi, prevăzute cu cârpe îmbibate în motorină (până la dispersarea larvelor din ciuiburi). În livezile tinere la necesitate se va aplica un produs recomandat pentru cultura dăunată.
În cazul când nu s-au efectuat măsurile mecanice corespunzătoare şi larvele s-au împrăştiat în coroana pomilor, se impun tratamente cu produsul biologic Virin ABB-3 pulbere (titrul 6 mlrd granule/g), cu norma de consum 0,1-0,2, sau cu produse de uz fitosanitar omologate la cultură, conform Registrului de Stat.
La efectuarea tratamentelor chimice, strict se va respecta tehnica securităţii muncii. Un aspect important este realizarea tratamentelor la temperaturi sub 23°C (dimineaţa şi seara). Totodată, specialiştii avertizează, că nu se tratează chimic pomii, a căror fructe sunt în faza de pârgă-coacere, iar unde se tratează, se respectă timpul de pauza până la consum.
Dina Roșca
