Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, în cadrul proiectului „Cu gândul la provincie”, a vorbit despre localitatea de baștină, dar și despre obiceiurile care l-au marcat de-a lungul vieții.
„Eu sunt din satul Mândrești, Telenești, și pot să spun că este una dintre cele mai pitorești localități din Moldova. De fapt, satul nostru este așezat între două râulețe numite Ciuluc – unul mic și celălalt – de mijloc, iar împrejurimile sunt, pur și simplu, de poveste, cu dealuri semețe și pământ mănos”, a declarat politicianul, pentru PROVINCIAL.md.
În același timp, el a ținut să adauge: „Puteți să vă imaginați cât de dor îmi este să mai hoinăresc pe acolo și să-mi pot trage sufletul după supărări, încrâncenări și oboseli firești într-o continuă luptă cu nedreptatea, pe care, de altfel, mi-am asumat-o și nu învinuiesc în acest sens pe nimeni. E crucea mea, cum ar zice mama, și mi-o duc cum știu mai bine. Din păcate, nu pot veni acum foarte des acasă, așa cum mi-aș fi dorit. Vorbesc cu mama mai mult prin telefon, mai ales că pandemia chiar nu ne-a lăsat prea mult de ales”.
Totodată, Andrei Năstase a dezvăluit că localitatea în care s-a născut era de interes științific. „De fapt, cu un an-doi înainte de a mă naște, satele Mândrești și Ciulucani au fost comasate, așa că eu am apucat deja să copilăresc în cea mai mare localitate din Telenești. Tare mândru eram de asta! Când eram mai mărișor am aflat că satul nostru chiar era o localitate de interes științific, pentru că la noi arheologii au găsit două tezaure monetare datate din anii 1500-1600, nu mai știu exact, iar urme de așezăminte umane au rămas chiar din epoci demult apuse precum cea neolitică, a bronzului, apoi a fierului”, a spus liderul politic.
„Da! De multe ori mă gândeam ce ar fi să descopăr niște comori prin grădină și să o ajut pe mama, să-i cumpăr ceva ca s-o mai înveselesc. Ea muncea foarte mult și la serviciu, la grădiniță, și acasă, în gospodărie, pentru ca să ne crească pe mine și pe fratele-meu, să nu ne lipsească nimic. Pe lângă asta, mama mi-a fost și primul meu dascăl, tocmai ea m-a învățat să scriu, să citesc, primele litere le-am buchisit împreună cu ea. Aveam doar doi ani când tata a decedat și ea ne-a fost și tată și mamă, și scut și pavăză. Nu am cârtit niciodată în fața ei, dimpotrivă, m-am maturizat destul de repede, luându-mi sarcinile casnice în serios. Și să știți că nu mă plâng, pentru că tocmai asta mi-a fortificat personalitatea și am reușit să mă adun întotdeauna în fața provocărilor, să fiu rezistent și tenace în tot ce fac”, a precizat Năstase.
Liderul Platformei DA a comunicat și ce își amintește despre obiceiurile locului. „Timpurile sovietice în care m-am născut au nesocotit, evident, cele mai frumoase obiceiuri, în mod special cele religioase. Dar mama m-a educat în spiritul creștin și întotdeauna am avut parte de Crăciun, de Paște, de mici sărbători pe care le așteptam cu freamăt în suflet. Obiceiul cel mai frumos care m-a marcat enorm era felul în care cu drag mă trezea mama şi ritualul zilnic al rugăciunii, stând în genunchi între ea şi icoana din casa părintească. Biserica din satul meu fiind închisă, pentru a asista la liturghiile frumoase de la bisericile din alte localități, eram nevoiți să facem mulți kilometri, adesea pe jos. Totuși, vă ziceam că a trebuit să mă maturizez foarte repede, așa că sărbătorile erau oricum sobre și deloc copioase. Eram pus pe muncă și studiu, știam că va trebui să mă descurc singur și nu aveam prea mult timp de joacă sau de umblat lela prin sat. Dar, evident, țin minte cum se făceau clăcile și mai ales cât de gustoase erau nucile toamna, când se făcea vinul și noi, copiii, savuram din plin mustul din fragă albă, și din căpșună, și cel de la Badea Gheorghe”, a comunicat Năstase.
La întrebarea „Ce s-a schimbat vizibil în localitate, în ultimii 20 de ani?”, politicianul a spus: „Aș vrea să vă vorbesc despre progres și modernizare, despre un trai mai bun și condiții de viață europene, dar deocamdată nu pot să fac asta. Mândrești este un sat frumos, mare, bogat prin oamenii săi, dar, în același timp, este supus tuturor provocărilor cu care se confruntă orice localitate din Republica Moldova. Da, s-au mai reparat pe ici pe colo drumurile, s-au mai ridicat case, s-au fețuit pereți, s-au clădit acoperișuri, dar și din Mândrești pleacă lumea peste hotare, nici acolo nu sunt suficiente locuri de muncă, iar condițiile de viață nu se îmbunătățesc în măsura în care aș putea remarca o evoluție spectaculoasă. Spun asta cu mare regret, pentru că îmi doresc o dezvoltare rurală considerabilă, marcantă pentru localitățile noastre. Și știu că acest lucru s-ar fi produs demult dacă puterea ar fi avut dorință și voință politică să demareze procesul. Oricum, trebuie să recunosc că, acum, cel puțin, sărbătorile religioase sunt foarte frumoase la mine în sat și vă invit cu drag să treceți pe la Mândrești oricând, dar mai ales la Hramul Satului, de Sfânta Maria, pe 28 august”.
Prin urmare, Andrei Năstase s-a referit la necesitățile satelor. „Provincia are nevoie, în primul rând, de politici serioase de dezvoltare și de profesionalism și dedicație în abordarea celor mai stringente necesități. Este nevoie de a crea cât mai multe locuri de muncă și a condițiilor moderne de trai pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiți să plece. În acest sens descentralizarea reală a țării, în conformitate cu Carta europeană a autonomiei locale, este unul din pilonii de bază pentru modernizarea Republicii Moldova. Întru realizarea acestui deziderat important noi am propus direcții și acțiuni strategice acum câțiva ani și acestea rămân viabile. Descentralizarea presupune ca un număr cât mai mare de resurse provenite din impozite și taxe locale să rămână în bugetele localităților. Am reușit să promovăm acest proiect în legislativ și anul acesta localitățile noastre rurale s-au bucurat de un surplus consistent în bugete. Totuși, mai e nevoie de o revizuire a sistemului actual de repartizare a fondurilor publice, destinate pentru finanțarea proiectelor investiționale, prin stabilirea unor reguli clare, creșterea transparenței și implicarea în organele de supraveghere a tuturor fondurilor respective a reprezentanților APL și a societății civile, pe criterii de paritate, consolidarea veniturilor bugetelor locale prin asigurarea înregistrării și evaluării masive a bunurilor imobile din toate comunitățile locale din Republica Moldova. Da, să nu uităm de necesitatea industrializării la scară mică prin crearea mai multor întreprinderi mici și mijlocii de procesare. Majorarea semnificativă a finanțării agriculturii este și ea o măsură extrem de necesară și am vorbit despre asta în nenumărate rânduri. Cred că Platforma DA este acum principalul avocat al descentralizării și autonomiei locale, astfel încât comunitățile să se poată dezvolta. Noi optăm și pentru continuarea înfrățirilor cu alte comunități din România dar și din Europa. Este foarte important acest lucru în special pentru a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea unor proiecte locale. Fără aceste proiecte nu este posibilă transformarea în beneficiul oamenilor a localităților noastre”, a declarat el.
Politicianul a menționat și cum și-ar dori să arate satele Moldovei peste 20 de ani: „Cred că visul meu în acest sens nu este prea diferit de visul oricărui locuitor al satelor noastre. Îmi doresc foarte mult ca zona rurală a Republicii Moldova să fie cel puțin similară zonelor rurale din statele europene dezvoltate. Modelele există, rămâne doar să implementăm experiența lor. Iar pentru asta e nevoie de o schimbare esențială a clasei politice care ar munci exclusiv în interesul oamenilor. Iată așa de simplu și, totodată, de complicat este”.
Ce ține de acțiunile autorităților cu privire la susținerea localităților rurale, Năstase a spus că le vede preponderent ca inacțiuni. „Dovadă este lipsa de reacție la toate propunerile noastre privind susținerea fermierilor, agricultorilor, a producătorilor autohtoni din zonele rurale în fața catastrofei naturale care, din păcate ne-a lovit dur anul acesta. Înghețurile și în special seceta extrem de gravă au afectat dramatic semănăturile și asta pe lângă faptul că activitatea agricultorilor a fost puternic încercată și de restricțiile în legătură cu instaurarea stării de urgență pandemică. Seceta a afectat grâul și orzul, înghețurile din această primăvară au afectat 70-80 la sută din plantațiile de caiși, migdal, piersici și în proporție de 40% – livezile de vișin, cireș și prun, precum și semănăturile de toamnă cu rapiță. Vă dați seama că în aceste condiții mii de fermieri riscă să falimenteze, în pericol fiind securitatea alimentară a cetățenilor, a țării, dacă doriți. Noi, Platforma DA, am cerut autorităților să creeze o comisie guvernamentală cu implicarea partenerilor de dezvoltare care să evalueze impactul secetei, a înghețurilor și a crizei pandemice asupra sectorului agroalimentar, precum și oportunitatea declarării stării de urgență cu caracter natural pe întreg teritoriul țării ori doar în unele raioane. Acest fapt ar permite activarea mecanismului eliberării certificatelor confirmative ale circumstanțelor de forță majoră, care le-ar permite agricultorilor să-și reeșaloneze datoriile și să negocieze cu băncile și creditorii. Este nevoie urgent de suplinit și fondul de dezvoltare a agriculturii cu minim 500 milioane de lei, pentru susținerea agriculturii și sectorului zootehnic, de scutirea întreprinderilor care au avut de suferit în urma secetei și a înghețurilor de plata impozitului pe venit și, totodată, de amânat cu cel puțin șase luni, achitarea în buget a impozitelor și a taxelor aferente plăților salariale. Considerăm necesar să se procure pentru rezerva de stat minimum 150 mii de tone de grâu și 150 mii de tone de porumb alimentar, care vor putea fi împrumutate brutăriilor și complexelor zootehnice în situația de criză majoră. Iată doar câteva dintre măsurile care trebuie întreprinse neîntârziat pentru ca sectorul agricol să supraviețuiască crizelor, iar oamenii de la țară să nu se confrunte cu penurii mai grave decât cele de acum. Totuși, deocamdată autoritățile nu iau în considerație propunerile noastre, așa că puteți deduce cum văd eu acțiunile lor cu privire la susținerea localităților rurale…”, a declarat el.
L-am întrebat pe intervievat și dacă are un îndemn pentru administrația centrală în legătură cu localitățile rurale. „Îndemnul meu reiese din tot ce am spus până acum – descentralizați puterea, oferiți autorităților locale mai multă independență și capacitate de decizie, luați toate măsurile expuse de noi în vederea ameliorării impactului dezastruos al crizelor, al calamităților… De fapt, asta aș îndemna să facă o putere centrală capabilă să guverneze. Dar, concret, pentru guvernarea actuală nu am decât un singur îndemn: plecați, plecați pentru a salva măcar un dram de demnitate, dacă îl mai aveți”, a conchis Andrei Năstase.
Mihaela Conovali
