Agricultura durabilă (ecologică) ar fi o soluție la numeroasele probleme existente în sectorul agricol. Pentru implementarea unui asemenea concept este nevoie de un management eficient al culturilor agricole, monitorizarea atentă a resurselor de sol și a dinamicii stării de vegetație a culturilor. Toate acestea ar fi posibile dacă s-ar aplica dronele. Opiniile au fost exprimate la o masă rotundă despre opțiuni și idei pentru o agricultură inteligentă în Republica Moldova. În cadrul evenimentului, organizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, au fost prezentate două studii: „Complexul agroindustrial: repere pentru investiții și creșterea exporturilor” și „Utilizarea dronelor în dezvoltarea agriculturii inteligente”.
Expertul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, care a prezentat studiul despre complexul agroindustrial, a spus că sectorul vegetal este caracterizat prin producții mici și randamente foarte scăzute la majoritatea culturilor agricole în raport cu statele europene. Acesta este vulnerabil în fața hazardurilor naturale. În anii de secetă, cu înghețuri și alte cataclisme naturale, s-a simțit lipsa unui mecanism eficient de reducere a impactului riscurilor în agricultură. Totodată, piața agricolă moldovenească este caracterizată prin nestabilitate, fluctuații puternice de prețuri, lipsă de echilibru între cererea și oferta de produse, lipsa forței de muncă, dar și de amenințări frecvente a securității alimentare a țării.
Viorel Chivriga a mai spus că sectorul animalier, în perioada tranziției spre economia de piață, a cunoscut metamorfoze colosale. În perioada anilor 1980-2022, efectivul de bovine s-a redus de la 1,1 milioane de capete până la 104 mii capete. În ceea ce privește porcinele este vorba de o regresiune a numărului de animale, de la peste 2 milioane de capete la aproape 348 de mii. Numărul ovinelor s-ar fi redus ceva mai lent, de la 1,2 milioane de animale la 433,8 mii. Creșteri ale efectivului sunt înregistrate la caprine, de la 19 mii de capete la 140 de mii de capete; iepuri de casă, de la 365 de mii de capete la 385 de mii de capete; și la familiile de albine, de la 168 la 191 de mii de familii.
Un sector relevant pentru investiții și investitori îl constituie industria primară la scară mică pentru procesarea materiei prime de origine vegetală și animală. În primul caz, este vizibilă tendința de reorientare a exportatorilor spre alte piețe, care durează, și care pune în pericol excedentele de produse, în deosebi, perisabile de pe piața internă. Un alt sector, care prezintă interes pentru investiții este sectorul animalier, producția căruia nu acoperă nici pe departe cererea internă. Domenii plauzibile pentru interesul investitorilor sunt crearea sistemelor de irigare, asigurarea cu energie regenerabilă, serviciile acordate agricultorilor pentru monitorizarea exploatațiilor agricole și de intervenție în caz de necesitate.
În ceea ce privește agricultura ecologică, expertul a afirmat că ideea a fost promovată foarte puțin, iar în ultima perioadă chiar a dispărut din atenția autorităților. Suprafețele care sunt astăzi certificate ca fiind ecologice sunt mai puține decât era estimat să fie către 2010. „Ministerul agriculturii este astăzi absent la ceea ce se petrece referitor la agricultura ecologică. Ca să facem agricultură ecologică trebuie să avem piață de desfacere. Nu avem o informare corectă a populației privind produsele agricole ecologice”, a declarat expertul.
Potrivit lui Dorin Afanas, expert asociat IDIS „Viitorul”, care a prezentat studiul despre utilizarea dronelor în dezvoltarea agriculturii inteligente, agricultura durabilă ar fi una dintre soluțiile la numeroasele probleme existente astăzi în sector. Aceasta vizează producții cu rezultate competitive, având raporturi prietenoase cu mediul înconjurător, folosind sisteme integrate bazate pe utilizarea științifică, echilibrată a tuturor componentelor tehnologice. Expertul mai spune că pentru implementarea unui astfel de concept este nevoie de un management eficient al culturilor agricole, monitorizarea atentă a resurselor de sol și a dinamicii stării de vegetație a culturilor agricole, iar în funcție de nevoile identificate, plantelor li se pot furniza cantitățile optime de apă sau de input-uri chimice (de exemplu, îngrășăminte și pesticide).
„Din aria largă de aplicabilitate a sistemelor aeriene fără pilot, cercetările din această lucrare vizează implementarea acestor sisteme în domeniul agriculturii. Există o mare diversitate de aplicații ale sistemelor aeriene fără pilot în agricultură, care efectuează lucrări complet automatizat sau chiar autonom, de la faza de inspectare a terenului, tratare și până la întocmirea hărților de productivitate a terenului. Vehiculele aeriene fără pilot sunt cunoscute și sub denumirile de drone. Munca fizică se înlocuiește cu cea intelectuală, cu reducerea resurselor umane, oferă premise de sporire a productivității, reducerea cheltuielilor de producție și minimizarea efectelor negative asupra mediului”, a afirmat Dorin Afanas.
„În lume, utilizarea dronelor devine din ce în ce mai familiarizată, mai practicată, în dezvoltarea agriculturii, în administrarea terenurilor agricole. Dronele au devenit un instrument revoluționar, iar noi trebuie să ținem cont de toate aceste aspecte pozitive ale utilizării dronelor și să implementăm sistemul și în Republica Moldova. Trebuie să aducem tendințele moderne aici acasă”, a spus Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”.
Valentin Ciubotaru, director al AO BIOS, a declarant că recent a realizat un studiu privind agricultura ecologică și a elaborat programul agriculturii ecologice în Republica Moldova, dar a trebuie să se ghideze după Strategia Națională de Dezvoltare și după Strategia de dezvoltare a agriculturii, deoarece ultima nu a transpus prevederile Strategiei Naționale de Dezvoltare așa cum prevede directivele europene. „Noi suntem acum candidați de aderare la UE și ar trebui să armonizăm toate acestea. Dacă la nivel național avem o strategie, aceasta nu se regăsește în Strategia agricolă. Aceasta este o problemă. În Republica Moldova cu părere de rău sunt foarte multe falsificări cu privire la certificarea produselor ecologice și practic această idee privind agricultura ecologică se compromite. Până la urmă este vizată sănătatea noastră”, a spus Valentin Ciubotaru
Fostul ministru al agriculturii, Vasile Bumacov, în prezent director tehnic al Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii, a menționat că dronele au viitor atunci când vorbim de agricultură cu valoare înaltă, iar ministerul trebuie să faciliteze utilizarea lor. „Eu consider că la noi agricultorii sunt iubitori de modernism. Agricultorii sunt cei care au făcut printre primii transferul de tehnologie și o să meargă inclusiv utilizarea dronelor în agricultură. Dar trebuie pregătite câteva companii care să importe, dar și să instruiască agricultorul”, a declarat ex-ministrul agriculturii.
Mihaela Cojocaru, specialist în comunicare și managementul Cunoașterii al Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii, a remarcat că în cadrul proiectului SKiM, au fost organizate mai multe evenimente legate de managementul cunoașterii, implicând trei țări: Republica Moldova, Maroc și Sudan, pentru a promova managementul cunoașterii, inclusiv în agricultură și a aduce noutăți în agricultură.
Masa rotundă a fost desfășurată în cadrul proiectului “Strengthening Knowledge Management for Greater Development Effectiveness in the Near East, North Africa, Central Asia and Europe (SKiM)” /„Consolidarea gestionării cunoștințelor pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa”, finanțat de către International Center for Agricultural Research in Dry Areas (ICARDA) și International Fund for Agricultural Development (IFAD). Proiectul colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali, precum CIHEAM-Bari, PROCASUR, Virginia Tech, precum și sisteme naționale de cercetare agricolă (NARS), guverne și servicii de extindere agricolă în Moldova, Maroc și Sudan.
