Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice din 18 decembrie curent, Raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la Bugetul Public Național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017. Misiunea de audit a supus verificărilor, doar mijloacele financiare utilizate de agenții economici din contul Bugetului Public Național.
Salariu neachitat oficial este un fenomen, care afectează atât economia, cât și societatea în întregime, având un impact negativ atât pentru angajator, cât și pentru angajat.
Normele legale privind declararea în întregime a salariului angajaților de către angajator au menirea să asigure protejarea drepturilor acestora, precum și calcularea, și încasarea veniturilor la Bugetul Public Național. Astfel, agenții economici sunt responsabili de respectarea cadrului legal în domeniu, iar instituțiile statului sunt responsabile de organizarea și desfășurarea activităților de monitorizare și control al respectării cadrului regulator, precum și utilizarea conform destinației a mijloacelor publice.
Auditul a avut drept scop evaluarea conformității calculării și achitării plăților salariale de către angajatori – angajaților, în domeniul construcțiilor, pentru anii 2015-2017. Prin realizarea obiectivului de audit au fost evaluate mecanismele instituite pentru monitorizarea calculării, achitării și raportării conforme a plaților salariale și, respectiv plăților la Bugetul Public Național.
Relevant este și cadrul legal ce obligă agenții economici să declare integral plățile salariale angajaților, prin ce ar asigura drepturile sociale ale acestora, atât pe termen scurt, cât si pe termen lung. În context, se denotă că, normele legale stabilesc obligația persoanelor juridice de a participa la sistemul public, prin care se asigură drepturile sociale și medicale ale angajaților.
Semnificația cheltuielilor pentru investiții și reparații capitale, care implică un proces anevoios și multiple entități publice și private, este însoțit de riscuri înalte referitor la conformitatea declarării muncii angajaților și a plăților la buget.
În context, auditul a analizat domeniile pentru care au fost utilizate mijloace publice importante, cuprinzând cu activități de analiză și contrapunere o pondere semnificativă a acestora de circa 60% din totalul pentru perioada auditată. Astfel, au fost supuse verificării peste 300 contracte în valoare de 1 miliard 150 milioane lei și circa 3000 de procese-verbale de executare a lucrărilor de către antreprenori și subantreprenori.
În rezultatul auditului se atestă că, agenții economici nu au respectat prevederile legale, nedeclarând plăți la buget, comparativ cu datele reflectate în procesele-verbale de executare a lucrărilor, ceea ce determină indici de fraudă. Respectiv, pentru plățile nedeclarate și neachitate la buget în sumă 4,3 milioane lei în perioada auditată, implică corespunzător nedeclararea remunerării muncii de circa 10 milioane lei, ce reprezintă posibilul salariu ,,în plic”. Astfel, impozitul pe venit de la aceste sume nedeclarate ar constitui cel puțin 1,3 milioane lei.
Extrapolarea acestor circumstanțe pentru valoarea totală a investițiilor și reparațiilor capitale, denotă posibila nedeclarare a salariilor angajaților de către agenții economici și posibila ratare a veniturilor la Bugetul Public Național în sumă de 327 milioane lei, ce ar reprezenta contribuțiile și impozitul pe venit. Respectiv aceste circumstanțe denotă posibila achitare a salariului ,,în plic” în sumă de aproximativ 500 milioane lei.
Pentru exemplificare, menționăm că, o societate cu răspundere limitată, care a realizat în anul 2015 lucrări de reparații, din contul mijloacelor publice, prin subantrepriză în valoare de 8,9 milioane lei, a indicat la capitolul cheltuieli salariale suma de 2,5 milioane lei, beneficiu de deviz 600 mii lei și contribuții de asigurări sociale 600 mii lei, în timp ce în dările de seamă prezentate organelor statului acești indicatori sunt raportați -„zero”.
Importanța fenomenului de ”Salariu în plic” afectează atât economia, cât și societatea în întregime, având un impact negativ atât pentru angajator, cât și pentru angajat.
Angajații riscă, prin acceptarea achitării salariului în plic, să fie lipsiți de un pachet social motivant, de o indemnizație pentru concediu de maternitate, concediu de odihnă plătit, concediu medical și o pensie conformă remunerării obținute. Totodată, salariul în plic reduce posibilitatea muncitorului de a avansa în cariera, de a beneficia de credite și o stabilitate la locul de muncă.
Respectiv, declararea în întregime a salariului angajaților de către angajator are menirea să asigure protejarea drepturilor acestora. În consecință, angajații muncind în afara cadrului legal sau primind ,,salariu în plic” sunt supuși riscului de neasigurare a dreptului la asistență și protecție socială.
Dina Roșca
