Am fost la Moscova o singură dată, prin 2007, înainte de alegerile prezidențiale din Rusia. Am profitat de un moment cînd, cu un curaj de om prost, am dat buzna peste garda de corp a lui Serghei Ivanov, care, cu un pumn la ceafă, mă putea lesne imobiliza. Bîlbîindu-mă, l-am rugat pe Ivanov să pună un cuvînt bun pentru o persoană aflată în detenție.
…În puținele discuții pe care le-am avut cu Vlad Filat, am tot încercat să-i demonstrez că Europa și americanii respectă postul, nu și omul. În mare, Filat a promovat politica Occidentului în Moldova. Occidentul însă n-a depus măcar un mic efort ca să-i asigure lui Filat un proces echitabil. În măsura în care ar fi putut să o facă. Astăzi, Europa și americanii ar putea să intervină la CEDO pentru urgentarea punerii pe rol a Cazului Filat. N-o fac însă. Pentru că, precum spuneam mai sus, ei respectă postul, funcția, și nu omul. Iar Filat, cel care, de dragul Apusului, nu știu ce a avut a căuta la Chiev, acum nu deține nici un post.
Dacă Vlad Plahotniuc ar contabiliza învinuirile ce i s-ar putea aduce în cadrul unui proces închis, precum a fost procesul lui Filat, s-ar cutremura. Iată de ce aș vrea să-i spun: ”Poate că ajunge, Vladimir Gheorghevici, fiindcă, vorba Dvs., cel care a început și-a primit pedeapsa și ar putea fi mai iertător decît mulți dintre acei care vă înconjoară la ora actuală.”
Nu-s ucenicul Cuiva, nici cheie de biserică nu sînt, dar nici omul care să se lepede de Oameni. De Andronic, de Ibarra, de Lucinschi, de Filat… Cu toate poticnelile acestora: ”Ну кто ж из нас на палубе большой/ Не падал, не блевал и не ругался?/ Их мало, с опытной душой,/ Кто крепким в качке оставался.” Păcat doar că oamenii nu observă asta cînd sînt pe val. Сrezînd că cel cu sfaturi bune urmărește scopuri rele, ei nici nu bănuiesc că scopul urmărit ar putea fi binele nostru comun – al lor personal și al țării în întregime.
Un film francez m-a dat gata. ”Doi oameni în oraș”, cu Jean Gabin și Alain Delon. Am găsit în el similitudini cu relația mea cu Vlad Filat. Sfîrșitul nu e fatal ca în film, dar este o fatalitate pe care trebuie să o accepți. Sînt însă leacuri vechi pentru dureri mai noi. Cartea Cărților, de exemplu. Cartea lui Iov… Pentru a relua legămîntul pe care îl are omul cu Cel din tării… Precum l-a reluat un creștin ortodox pe care-l cheamă Novak Djokovici. Dl Plahotniuc este astăzi pe val. Dar, cu mîna pe inimă, îi spun că eu nu voi proceda ca finul Toader brănișterul, personajul din cronica lui Miron Costin, pe care vă invit să o citiți în pagina 9 a ”Săptămînii” de astăzi.
VIorel Mihail
Sursa: revista Saptamana
