Ședința din 23 mai curent, a Consiliului Consultativ pe lângă Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) este un prilej bun pentru a reflecta asupra raporturilor pe care le are instituția supremă de audit cu mediul academic, cu partea teoretică a domeniului pe care îl reprezentăm și, în același rând, cu cei care au suficientă experiență de lucru pe dimensiunea auditului.
Calitatea de organ consultativ a Consiliului amplifică până la urmă importanța opiniilor şi recomandărilor venite din partea partenerilor noștri de dialog. Dialog care, insist să se cunoască, este departe de a purta falsa mască a unor discuții desprinse din agenda obligatorie a instituției pe care o conduc.
Consiliul Consultativ este vocea pe care dorim să o auzim cu referire la subiectele care ne preocupă constant, inclusiv subiecte legate de dezvoltarea auditului public extern, de planificarea strategică la întocmirea planurilor de audit, de evoluția managementului financiar public, de dezvoltarea strategică a Curții de Conturi.
Insist să exemplific prin a actualiza agenda de lucru a ședinței de acum câteva zile. Știu bine că membrii Consiliului Consultativ urmăresc cu interes activitatea CCRM, dar am considerat necesar să prefațez discuțiile propriu zise cu ultimele realizări ale instituției supreme de audit. Este vorba, în primul rând, despre Raportul de activitate al Curții de Conturi pe anul 2017, raport audiat recent în Comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Este subiectul care, pe lângă altele, ne-a mobilizat să convocăm Consiliul Consultativ așa cum la finele unei perioade de activitate, notele sunt mai mult decât obligatorii. Ne interesează, în mod special, cum este percepută în afara CCRM consolidarea instituțională pe care ne-o dorim, cooperarea cu Parlamentul şi cu alte instituții guvernamentale, perspectiva raporturilor pe care urmează să le avem cu acea comisie parlamentară pentru finanțele publice care prinde contur, activitatea instituției noastre care decurge din agenda Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, cooperarea cu Oficiul Național de Audit din Suedia (ONAS), care acordă suport în decurs de zece ani în calitate de partener de dezvoltare și mentor, etc.
Așa cum am spus și cu alte ocazii, dialogul pe care îl avem cu Consiliul Consultativ pornește de la potențialul pe care îl are acesta, de a genera propuneri legate de sporirea calității planificării și aplicării procedurilor de audit. Pe fundalul acelei preocupări generale de creștere a gradului de executare a cerințelor și de implementare a recomandărilor CCRM, facem apel la cunoștințele și experiența membrilor organului de consultanță pentru a suplini cunoștințele și experiența echipei Curții de Conturi. Este o completare importantă în procesul de instruire continuă, completare care se regăsește în creșterea nivelului de calitate, în eficiență și, bineînțeles în gradul de responsabilitate cu care sunt abordate sarcinile care ne revin.
Am insistat să informăm Consiliul Consultativ despre inițiativa CCRM de a efectua un audit comun/paralel a bazinului fluviului Nistru, pentru elucidarea problemelor legate de situația ecologică a râului. În calitatea lor de exponenți direcți ai mediului academic și ai societății civile, mulți dintre membrii Consiliului dispun de instrumente convingătoare în vederea unei mobilizări generale și a unui interes constant din partea societății fată de problemele legate de mediu.
Ca și în alte rânduri, actuala ședință a Consiliului Consultativ a arătat că acolo unde există dialog, există o completare reciprocă a părților, iar avantajele îi revin în exclusivitate cetățeanului.
Dina Roșca
