Întotdeauna au existat diferențe legate de modul și data sărbătoririi Paștelui. Tocmai de asta, în anul 325, în Sinodul Ecumenic de la Niceea s-a hotărât ca Învierea să se sărbătorească mereu duminica.
Cu toate astea, Paștele se sărbătorește diferit și azi. Poate exista o diferență de maximum o lună între Duminica Învierii la ortodocși și Duminica Paștelui la catolici.
Duminica stabilită este cea imediat următoare lunii plină care are loc după echinocțiul de primăvară. Când Paștele iudaic cade duminica, Paștele creștin va fi serbat în duminica următoare ca să nu fie serbat în același timp cu cel iudaic. Evident, nici înaintea acestuia.
Preoții strânși la Niceea în anul 325 au mai stabilit o chestiune interesantă. Data Paștelui urma să fie calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta era comunicată în timp util și celorlalte biserici creștine.
Astfel că, data Paștelui depinde de două fenomene naturale asupra cărora omul nu poate interveni. Primul este echinocțiul de primăvară, iar al doilea luna plină ce îi urmează.
Acestea sunt cele două evenimente astronomice care schimbă data Paștelui în fiecare an. Luna plină pascală apare în unii ani mai aproape de echinocțiu, în alții la câteva săptămâni bune după.
De-a lungul timpului, calendarul iulian, introdus de Iulius Caesar, a fost schimbat și adaptat vremurilor. Astfel că, majoritatea oamenilor din lume operează azi după calendarul gregorian.
Biserica romano-catolică este în continuare adepta calendarului iulian, vechiul calendar. Acesta e motivul pentru care există aceste diferențe între datele la care se sărbătorește Paștele.
Așadar, acestea sunt motivele principale pentru care Paștele se sărbătorește la date diferite în fiecare an.
sursa: teotrandafir.com
