Farmaciștii nu vor mai vinde pacienților cele mai scumpe antibiotice, cum s-a întâmplat până în prezent. În același timp, ei nu vor putea oferi aceste preparate în lipsa rețetei. Ministerul Sănătății a modificat ordinul cu privire la prescrierea şi eliberarea medicamentelor, care permite Inspectoratului Farmaceutic să monitorizeze acest proces şi să sancționeze abaterile comise de către farmaciști, potrivit unui comunicat de presă.
Noile prevederi obligă farmaciile să păstreze timp de 30 de zile rețetele prescrise de medicii de familie. Totodată, farmaciștii vor indica pe verso denumirea comercială a antibioticelor eliberate. În asemenea mod, Inspectoratul Farmaceutic va putea verifica dacă farmaciștii informează pacienții cu privire la denumirile comerciale disponibile pentru medicamentul prescris şi prețurile acestora.
Noile prevederi va permite Ministerul Sănătății să controleze mai eficient procesul de utilizare a antibioticelor şi să combată administrarea nejustificată a acestor preparate.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 10 la sută dintre medicamentele utilizate de către pacienții din țara noastră constituie antibioticele. Rata de administrare a acestor preparate a crescut din 2011, de la 21.3 doze zilnice la 1000 de locuitori, până la 22,8 doze zilnice la 1000 de locuitori în 2013.
36% din volumul total de antibiotice administrate constituie preparatele din grupele Beta-lactamice şi Penicillinele. Totodată, în proporție de 38 la sută pacienții utilizează medicamentele din categoria Cefalosporinelor şi Quinolonelor.
Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile devin rezistente la antibioticele folosite în tratamentul infecțiilor. Cauzele acestui fenomen sunt prescrierea excesivă a antibioticelor, întreruperea tratamentelor, utilizarea excesivă a antibioticelor în zootehnie și piscicultură, lipsa antibioticelor noi, nerespectarea igienei.
Diana Munteanu
