Consiliul raional și primăria Anenii Noi s-au împrumutat cu peste un milion de dolari pentru a construi o centrală termică modernă în oraș. Calculele inițiale arătau că instituțiile și gospodăriile conectate la noul sistem de încălzire urmau să achite un tarif mai mic cu aproape o treime. În realitate, prețul la agentul termic s-a majorat, iar jumătate din beneficiari au renunțat în scurt timp la serviciile cazangeriei orașului. Astăzi, centrala termică lucrează la 10-15% din capacitatea sa și ar putea fi închisă din cauza ineficienţei. În schimb, autoritățile publice locale sunt obligate în continuare să returneze împrumutul – peste 100.000 de dolari anual, până în 2024. 

În octombrie 2009, Unitatea consolidată pentru implementarea proiectelor în energetică, o instituție publică creată de Guvern, a informat Consiliul Raional și Primăria or. Anenii Noi că pot beneficia de un credit pentru construcția unei centrale termice noi, reconstrucția rețelelor termice etc. în cadrul Proiectului Energetic II. Este vorba de un proiect iniţiat de Guvernul Republicii Moldova şi finanţat de Banca Mondială.

Potrivit Consiliului raional, construcția noii cazangerii, în locul centralei termice existente, urma să reducă cu aproape o treime tariful la căldură. Asta cu condiția că costul gazului rusesc nu se va majora semnificativ și la noua centrală termică vor fi permanent conectate șase instituții publice: liceul „Mihai Eminescu”, Primăria orașului, Grădiniţa nr. 3 „Andrieş”, Centrul de Sănătate Publică, Casa de Cultură și sediul „Moldtelecom”, și trei blocuri locative (str. Tighina 1, str. Tighina 3 şi str. Suvorov 16).

În ajunul revelionului, autoritățile publice locale au luat un împrumut în sumă de 1.100.000 de dolari (13.300.000 de lei la acea vreme) pentru „îmbunătățirea sistemelor de încălzire la obiectele publice de menire socială”. Consiliul Raional și Primăria s-au obligat să ramburseze creditul în întregime, plus dobânda în sumă de peste 15.000 de dolari, până în anul 2024.

Licitație sub lupa Băncii Mondiale

Aurelia Samson, directorul Unității pentru implementarea proiectelor în energetică, ne-a declarat că dosarul licitației, evaluarea tehnică a ofertelor și evaluarea impactului implementării au fost efectuate de către compania suedeză FVB, selectată de Banca Mondială în vederea acordării asistenței tehnice în cadrul proiectului.

„Am respectat cu strictețe prevederile Ghidului de procurări al Băncii Mondiale, iar toate deciziile luate au primit aprobarea prealabilă a Băncii Mondiale. S-a decis ca firmele Polimer Gaz Conducte SRL și Polimer Gaz Construcții SRL să proiecteze, furnizeze și instaleze cazangeriile, sistemele interne, sistemele de apă caldă menajeră și centralele termice individuale în orașul Anenii Noi. Un contract în acest sens a fost semnat la 19 februarie 2010 între Primăria Anenii Noi și consorțiul de companii”, afirmă Aurelia Samson.

Polimer Gaz Conducte și Polimer Gaz Construcții au mai câștigat cel puțin alte cinci licitații în cadrul Proiectului Energetic II în perioada 2009-2010. Suma totală a contractelor este de peste 3.000.000 de dolari  (circa 37.000.000 de lei la acea vreme).

Cele două firme sunt și în topul beneficiarilor de bani publici. Datele Agenției Achiziții Publice arată că, în perioada 2011-2016, companiile au câștigat peste 200 de licitații publice în sumă de circa 350.000.000 de lei.

Firma Polimer Gaz Construcții a fost înregistrată în ianuarie 1998. Fondatorii companiei sunt Vladimir Sorocovici (51% din capital) și Alexandru Ciocan (49% din capital). La rândul ei, Polimer Gaz Conducte a fost creată un an mai târziu, la fel de Alexandru Ciocan (28%) și Vladimir Sorocovici (32%), dar și de Serghei Cocîrlă (20%) și Sergiu Gantea (20%).

Nereguli post-construcție

Noua centrală termică a fost dată în exploatare la 30 noiembrie 2010. La cazangerie au fost conectate cele șase instituții și trei blocuri, așa cum prevedea proiectul.

„Contractul a fost implementat în timpul și la prețul contractual, fiind atinse obiectivele de performanță scontate. În perioada de garanție (până la 30 noiembrie 2011), autoritățile publice locale nu au avut pretenții privind calitatea lucrărilor”, ne-a mai spus Aurelia Samson.

Declarațiile directorului Unității de implementare nu coincid cu concluziile misiunii de audit a Curții de Conturi. În raportul publicat la 11 noiembrie 2011, auditorii declară că „la stația electrică Anenii Noi (la 1 iunie 2011) nu erau nici iniţiate lucrările de montare a acestuia (a echipamentului – n.r.), deşi, conform ultimului grafic aprobat, lucrările urmau a fi efectuate până la finele lunii mai”. În plus, la punctul termic nu au fost livrate și instalate în termen opt pompe de drenaj, de alimentare pe linia de adaos şi de recirculare. Acestea au fost livrate la 30 iunie 2011, după vizita misiunii de audit a Curții de Conturi.

Auditorii au mai depistat că legislația în vigoare a fost încălcată la înregistrarea în evidenţa contabilă a creditului şi a bunurilor instalate din sursele creditare. „Mijloacele împrumutate de Consiliul Raional Anenii Noi pentru implementarea componentei termice a PE II sunt înregistrate numai în evidenţa contabilă a Direcţiei finanţe a consiliului raional, nefiind reflectate în evidenţa Aparatului preşedintelui, sau, după caz, a primăriei oraşului. (…) Deşi sistemul de termoficare de la Anenii Noi a funcţionat în perioada de încălzire 2010-2011, valoarea acestuia nu s-a înregistrat în evidenţa contabilă a beneficiarului la bilanţul cărora se numără blocurile incluse în proiect. Pentru perioada de exploatare menţionată n-a fost calculată uzura acestora. Astfel, rapoartele financiare ale instituţiei nu oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiilor financiare”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Bani publici, aruncați în vânt

Misiunea de audit a stabilit că două instituții publice care au fost conectate la noua centrală termică dispuneau de sisteme de încălzire autonomă mai mult sau mai puțin funcţionale, construite din bani publici.

De exemplu, Grădiniţa nr. 3 din or. Anenii Noi dispunea de centrala termică construită în perioada anilor 2006-2008 din resurse financiare publice, cu valoarea de 201.800 de lei, care nu era pusă în funcţiune. Centrala termică are şi două cazane (anul producerii 2002), dar care nu au fost exploatate. Pentru punerea cazangeriei în funcţiune mai erau necesari doar 20.000 de lei. Cu toate acestea, au fost cheltuiți 896.200 de lei, din contul creditului, pentru conectarea Grădiniţei nr.3 la centrala termică comună. Experţii companiei de consultanţă contractată de Banca Mondială au recomandat ca Grădiniţa nr. 3 să nu fie inclusă în proiect, însă autoritățile locale nu au ținut cont de sfatul lor.

Și Centrul de Sănătate Publică Anenii Noi dispunea de o centrală termică autonomă, amplasată la parterul instituţiei (instalată în anul 1999), pe care însă nu o folosea. Astfel, din contul creditului, au fost cheltuiți 750.800 de lei pentru instalarea punctului termic şi a reţelelor externe. Motivul – necesitatea reutilării sau înlocuirii în următorii 2-3 ani a cazanelor existente. Misiunea de audit a relevat că, pentru înlocuirea cazanelor şi instalarea pompelor aferente sistemului de încălzire, conform preţurilor medii de pe piaţă, ar fi fost necesari 110.000 de lei. Prin urmare, au fost efectuate cheltuieli ineficiente în valoare de 640.000 de lei.

Diferență mare între teorie și practică

După ce, în 2010, la noua centrală termică au fost conectate cele șase instituții publice și trei blocuri locative, în scurt timp acestea s-au dezis de serviciile cazangeriei. Motivul – creșterea tarifelor la energia termică. Primii s-au dezis locatarii blocurilor locative din str. Tighina 1, str. Tighina 3 şi str. Suvorov 16.

În 2014, și Centrul de Sănătate Publică s-a deconectat de la rețeaua publică de termoficare, din cauza prețului mare al gigacaloriei. În prezent, instituția se folosește de propria cazangerie, construită din banii publici în 1999.

În anul curent, și Casa de Cultură a renunțat la serviciile cazangeriei orașului. Vasile Moroșanu, șeful Secției cultură și turism, ne-a declarat că acum instituția plătește de două ori mai puțin pentru energia termică. „Noi estimăm că investiția în cazangeria autonomă a Casei de Cultură se va răscumpăra total în trei ani”, susține Moroșanu.

În prezent, cazangeria, în valoare de 1.100.000 de dolari, deserveşte doar trei instituții – L’liceul „Mihai Eminescu”, primăria orașului,  Grădiniţa nr. 3 „Andrieş” şi parţial clădirea poştei. Veaceslav Bondari, primarul or. Anenii Noi, ne-a declarat că centrala termică lucrează la 10-15% din capacitatea sa și ar putea fi închisă din cauza ineficienţei. „Dacă liceul „Mihai Eminescu” va obține finanțare pentru construcția cazangerie autonome, atunci practic nu mai are sens să exploatăm centrala termică centralizată”, afirmă edilul.

Citește continuarea pe adevarul.pro