Mircea Alexandru Sanda are numai 24 ani și conduce un business profitabil, care a pornit de la o realitate dură: 80% din necesarul de fructe proaspete din România este acoperit din importuri.
La 22 de ani, proaspăt absolvent de Agronomie, Mircea Alexandru Sanda nu a dorit să se implice în afacerile familiei, care administra 30 de hectare de teren agricol, așa că a plecat să muncească în Anglia, împreună cu un prieten. Acolo, a văzut că se poate obține o producție de 70 de hectare de căpșune de pe un hectar de seră, productivitatea nefiind afectată de succedarea anotimpurilor. Drept urmare, s-a întors acasă și s-a apucat de treabă.
„Sunt în acest domeniu de 4 ani. Tot business-ul a pornit de la o simplă idee și de la această nișă de piață, în care necesarul de fructe proaspete are o pondere de 80% din import. Investiția inițială a fost de 10.000 de lei, apoi ne-am tot extins în fiecare an. Pe viitor, vrem să devenim cel mai mare producător de căpșuni din județ și toată cultura să o facem în solare, feriți de intemperiile naturii”, a declarat pentru stiriagricole.ro Mircea Alexandru Sanda.
Tânărul a înființat ferma „3 Căpșuni”, iar prima recoltă a fost vândută cu succes unui comerciant local. Văzând că se pot scoate bani frumoși din cultivarea căpșunilor, părinții au renunțat la cereale și au investit în achiziționarea de tehnologie, astfel că mica fermă dispune de dotări similare celor experimentate de Mircea Alexandru Sanda în Anglia. Producția din acest an va fi comercializată într-un lanț de supermarketuri, ceea ce demonstrează că până și micii producători, dacă sunt determinați și au marfă de calitate, pot să se impună în fața marilor retaileri.
Cultivarea căpșunilor: pregătirea solului
Pentru a fi propice înființării unei plantații de căpșuni, terenul nu trebuie să fie mlăștinos și să aibă o înclinație de minim 7% și să fie bine nivelat, astfel încât să nu stagneze apa. Cel mai bine se pretează la cultivarea căpșunilor solurile cu textura lutoasă, luto-nisipoase sau luto-argiloase, cu pH 5,6-7.
Cultura de căpșuni dă randamente ridicate dacă urmează unei culturi de plante prășitoare, cereale. Nu se cultivă căpșuni după căpșuni, cartofi sau tomate și nici pe terenuri erbicidate în anul precedent cu erbicide remanente.
Înainte de efectuarea arăturii, la un hectar se aplică 60 tone gunoi de grajd bine fermentat, fără semințe de buruieni sau rizomi, sau 500 kg superfosfat și 600 kg/ha sare potasică. Arătura se face la 28-30 cm, urmată de discuit, încorporându-se și îngrășămintele. Dacă este necesar, se aplică tratamente pentru reducerea acidității solului și împotriva dăunătorilor.
Cultivarea căpșunilor: alegerea soiurilor și plantarea stolonilor
Perioada optimă de plantare a stolonilor de căpșuni este toamna, în luna octombrie, sau primăvara, în lunile martie-aprilie. Însă, dacă terenul este irigat, se poate planta și în alte perioade.
„Plantarea ideală are 3 perioade în an, cu condiția ca terenul să fie irigat: 10 aprilie-10 mai, 15 iunie-15 iulie și 15 septembrie-15 octombrie”, recomandă Mircea Alexandru Sanda.
Înainte de plantare, stolonii se fasonează – se îndepărtează resturile de filamente și se lasă 1-2 frunzulițe. Rădăcina nu se fasonează decât dacă depășește 20 de cm lungime. Stolonii trebuie să aibă lungimea rădăcinilor de minimum 15 centimetri pentru a asigura o pondere a prinderii de peste 90%.
Mocirlirea asigură prinderea stolonilor de căpșuni și obținerea unei culturi fără goluri. Stolonii mocirliți se așează în lădițe cu care se vor transporta la locul de plantare, astfel încât să nu fie expuși la soare sau vânt.
Stolonii pot fi plantați manual, în gropi, la o distanță de 80-90 cm între rânduri și 25-30cm între plante pe rând. Distanța între rânduri variază în funcție de sistemul de cultură pe care îl alegeți. La un hectar sunt necesari circa 40.000-50.000 de stoloni. Pentru o bună productivitate, însă, densitatea la hectar ideală este între 30.000-40.000 de plante pe rod. Coletul stolonului trebuie să fie la nivelul solului. Rădăcina trebuie să fie perfect verticală și dreapta.
„Prețul unui stolon pleacă de la 60 de bani până la maximum 1 leu pentru soiurile remontate. Pe piață, nu există prea mulți furnizori. Puțini produc material săditor propriu, majoritatea importă plante remontate și o mare problemă sunt cei care păcălesc oamenii”, avertizează Mircea Alexandru Sanda.
Cultivarea căpșunilor: cum alegi cele mai productive soiuri
„Soiurile remontate dau producții excelente, dar sunt foarte pretențioase la frig. Soiurile autohtone sunt bine adaptate și dau producții excelente în sisteme super-intensive”, spune Mircea Alexandru Sanda.
Până acum, fermierul vâlcean a cultivat soiurile Elsanta, Magic și Talisman. De anul acesta, el a introdus în cultură și soiul Albion. Cel mai rezistent a fost soiul Talisman, iar cel mai productiv soiul Magic.
Cultivarea căpșunilor: îngrijirea culturii
Pentru un hectar cultivat cu căpșuni, este nevoie de 7-8 lucrători în plin sezon și 2-3 în cursul anului, pentru întreținere.
Se recomandă ca terenurile alese pentru cultivarea căpșunilor să fie irigate.
„O plantație necesită o îngrijire deosebită. Acum depinde de fiecare fermier ce sistem de management aplică. Multă lume greșește în ceea ce privește irigarea, aplicând plantelor apă când nu trebuie sau prea multă. Este recomandat să se aplice un management al irigării, adică irigare controlată”, spune producătorul vâlcean.
În cultivarea căpșunilor, se recomandă utilizarea fertilizatorilor foliari sau un mix de substanțe ce poate fi aplicat la prima irigare din sezon. Principalii dăunători ai căpșunului sunt coropișnița, păianjenul negru și putregaiul cenușiu.
Cultivarea căpșunilor: producție medie la hectar:
- sistem simplu-15-20 tone
- sistem intensiv – 20-40 tone
- sistem super-intensiv – peste 50 tone la hectar
Anul trecut, un kilogram de căpșuni s-a vândut cu 6,8 lei, ceea ce, la o cultură în sistem simplu, cu o producție 15 tone, înseamnă venituri de aproape 23.000 de euro la hectar.
Veniturile pot crește în funcție
nu de cantitatea de marfă pusă pe piață, ci de calitatea acesteia, subliniază tânărul fermieri vâlcean, pe care l-am întrebat și care sunt cei mai buni clienți și ce perspective sunt în România pentru cultivarea căpșunilor.
„Supermarketurile sunt cei mai buni și cei mai serioși clienți și majoritatea au o politică „pro” pentru producătorii autohtoni. În ceea ce privește perspectivele, asociații nu sunt, seriozitatea oamenilor în acest domeniu lasă de dorit și e păcat, deoarece perspectiva pe acest segment de piață este uriaș”, conchide Mircea Alexandru Sanda.
Sursa: fermierul.md
