Scandalul accesului la cele „300 de scări” și la izvoarele de apă minerală din Slănic Moldova este pe cale să reizbucnească.
Într-o postare pe Facebook, primarul orașului Slănic Moldova, Gheorghe Baciu, susține că principala sursă de venit a localității este în pericol.
„Principala resursă a noastră este turismul. Turismul alimentat de izvoarele minerale, bogăţia noastră de peste 200 de ani. (…) Credeţi-mă! De cinci luni am făcut tot ce este omeneşte posibil să devin o punte peste probleme, pentru ca apa minerală să curgă pentru toată lumea, LA LIBER, pentru încă 200 de ani”, a scris Baciu.
„Bestii oculte, fără conștiință, credință sau morală, doresc să lovească în pâinea cu untură şi ceaiul de plante de pe masa majorităţii celor din SLANIC. Lichelele doresc să facă din oraşul nostru un ORAŞ FANTOMĂ DE ŞOMERI. Sângele Slănicului, APA MINERALĂ – SE VINDE”, mai afirmă primarul Slănic-Moldovei.
Edilul anunță că peste o săptămână are lor licitația pentru loturile de teren pe care se află „300 DE SCĂRI”, „SONDA 2”și „IZVORUL 3”.
„Noi vom fi acolo sa luptăm pentru pastrarea lor. Fiti alaturi de noi! Cu toții suntem datori să luptăm pentru păstrarea lor”, mai menționează primarul Gheorghe Baciu, în apelul de pe Facebook.
Licitația este organizată de SC Flora SRL Slănic Moldova (a preluat aceste active de la SC Perla Moldovei SA), care anul trecut a pretins 27.000 de lei lunar pentru a lăsa liber accesul la izvoarele de apă minerale. De asemenea, traseul turistic „300 de scări“ a fost revendicat de Ocolul Silvic Bisericesc, aparținând Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Cum a ajuns Perla Moldovei în această situație
Stațiunea Slănic Moldova a fost una din perlele turismului românesc, datorită apelor minerale cu efecte terapeutice, descoperite de la începutul secolului al XIX-lea. Ulterior acestei descoperiri, încet-încet, în jurul izvoarelor s-a dezvoltat o întreagă industrie turistică, care în comunism a atins apogeul, cu un patrimoniu format din numeroase vile și hoteluri, care până în 1998 au fost pline mereu de vizitatori.
Apoi a urmat preluarea “la pachet” a majorității hotelurilor și vilelor de către gruparea Iacobov și prăbușirea stațiunii, care a generat exodul unei părți masive a populației rămasă fără locuri de muncă, fie peste hotare, fie în alte localități din țară.
Conform unei interpelări a deputatului Mircea Ciopraga din 2005, gruparea Iacobov a achiziționat în 1999 cu 20 miliarde de lei vechi, respectiv 2 milioane de lei noi, pachetul majoritar (75%) din Întreprinderea Balneo Climaterică Slănic Moldova, rebotezată după revoluție SC Perla Moldovei SA, cu sprijinul conducerii de la acea vreme a instituției.
Prețul de achiziție a fost de aproximativ 1,1 milioane euro la cursul de referință al anului 1999 (18.405 lei vechi/euro ) și a fost mult subevaluat, în contextul în care din portofoliul de active făceau parte Hotelul Perla, la care am făcut referire mai sus, Hotelul Dobru, o altă bijuterie (odinioară), Cazinoul din Parcul Stațiunii (monument istoric), un complex hotelier (Complexul Cerdac) și numeroase vile și terenuri.
La asta se adaugă dreptul de administrare a izvoarelor naturale ale stațiunii, pe care li l-a acordat Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în virtutea faptului că societatea privată era continuatoarea activității societății de stat.
Citește continuarea pe zdbc.ro.
