Pe data de 13 septembrie curent, subgrupul de lucru creat în baza Acordului Nr. 2003 din 01.08.2003 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca – Costeşti, format din reprezentanții Serviciului Piscicol, Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei și Centrului pentru Cercetarea Resurselor Genetice Acvatice „Acvagenresurs”, a participat la o masă rotundă, care a avut loc în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură din orașul Galați, România. Scopul întâlnirii a fost de a iniția un plan de acțiuni comun în vederea efectuării observațiilor ihtiologice pe râul Prut și lacul de acumulare Costești-Stânca și de a determina starea resurselor acvatice.
Potrivit Serviciului Piscicol, în cadrul ședinței, au fost expuse problemele care stau la baza cercetării ihtiologice pe râul Prut și l.a. Stânca-Costești, iar cele mai principale fiind: alocarea surselor financiare insuficiente pentru cercetare și colaborarea interinstituțională de cercetare de pe ambele maluri.
A fost pusă în discuție stoparea pescuitului comercial și de către Partea română, însă colegii din România sunt rezervați în această privință, întrucât pescuitul comercial în România încearcă să păstreze tradiția moștenită și să ofere locuri de muncă precum și sursă de pește pentru localitățile de pe malul Prutului, iar o eventuală stopare nu poate fi făcută fără a exista dovezi științifice clare și fără un studiu socio-economic. Conform opiniei Părții române, stoparea pescuitului comercial, ar fi un catalizator al infracționalității, prin mărirea numărului cazurilor de braconaj piscicol. Totuși, există un interes din partea colegilor din România de a limita numărul de plase de pescuit pentru o ambarcațiune și de a interzice pescuitul cu plase mărimea laturii ochilor mai mici de 55×55 mm în lacul Stânca-Costești, iar pe râul Prut (km 0 – km 114) de a permite pescuitului doar cu vintire cu mărimea laturii ochiurilor de 32×32 mm.
Au fost abordate și discuții ce țin de necesitatea efectuării măsurilor de repopulare cu material piscicol, recomandându-se materialul piscicol provenit de la gospodăriile din apropierea râului Prut, întrucât acestea dețin material provenit din reproducători preluați din râul Prut, iar adaptabilitatea peștilor la condițiile mediului acvatic natural este mai mare în comparație cu materialul piscicol de prăsilă.
În final au fost formulate următoarele priorități:
1. fortificarea relațiilor de colaborare pe plan științific între cele 2 maluri;
2. evaluarea stării resurselor acvatice din râul Prut și lacul de acumulare Stânca-Costești;
3. întreprinderea acțiunilor de populare.
Diana Munteanu
