Ozana este vedeta fermei Agrimat Matca din Galați, una dintre exploatațiile-model pentru ceea ce ar trebui să fie zootehnia românească. Este locul unde ing. Gavrilă Tuchiluș a reunit cea bună genetică Holstein și unde s-a obținut cea mai mare producție de lapte pe 2015 din România: 18.018 litri, scrie agrointel.ro.
Agrimat Matca are 1.180 de capete de bovine și lucrează peste 4.600 de hectare și 100 de hectare de viță de vie. Are în curtea fermei și o frumoasă livadă înființată și îngrijită de soția inginerului Tuchiluș, plecată dintre dintre noi mult prea devreme.
”Ferma noastră nu este ultimul răcnet, ci genetica a fost prioritară, iar retehnologizarea majoră noi am făcut-o în 2004 și apoi am mai modernizat pe parcurs. Ceea ce îmi lipsește mie este un adăpost modern care, dacă 2015 ar fi fost un an normal, îmi mai apăreau șase celule de siloz plus un adăpost pentru 600 de vaci cu lapte, iar adăposturile pe care le avem acum pe lângă ar fi rămas pentru restul efectivului”, este oful lui Tuchiluș legat de anul agricol care i-a dat planurile peste cap.
Genetică obținută în fermă
Dintre vacile Holstein ale fermei Agrimat Matca Galați, una este specială. Este ceea ce atât Gavrilă Tuchiluș, cât și inginera unității, Gabriela Ganea, numesc ”vaca etalon”. I-au dat și un nume pitoresc: Ozana și se mândresc cu ea ca fiind vaca de lapte care a încheiat anul trecut cu cea mai bună producție de lapte.
Când s-a tras linie la producția de lapte din 2015, Ozana a ieșit pe primul loc. ”Ne-am închis cu ea la 18.018 litri de lapte. Este mândria noastră pentru că genetica Ozanei, la fel ca și a altor vaci cu rezultate apropiate a fost obținută la noi în fermă. Vorbim despre o medie de 60 de litri pe zi”, ne-a declarat Gavrilă Tuchiluș.
Ozana a împlinit opt ani și a terminat a patra lactație. A intrat acum pe a cincea și are cinci produși care îi calcă pe urme. Astfel, două din fiicele sale aflate în fermă au dat anul trecut 13.000 de litri, respectiv 14.000 de litri de lapte și, cum sunt numai la primele lactații, sunt așteptări mari și pentru ele. Totul este atent monitorizat cu ajutorul celui mai bun program de gestionare a efectivelor din ferma de vaci.
Vacile sunt mulse de trei ori pe zi
La Agrimat Matca, cele circa 380 de vaci care se mulg intră în stație de trei ori pe zi. Primul muls este dimineața, la 4.30, apoi urmează cel de la prânz, la 11.45, și se închide cu cel de seară, la 18.30. Timpul mediu cât o vacă stă la stație este de 4,5 minute, unul dintre detaliile care, spune Tuchiluș, face diferența în performanța animalelor. Astfel, fermierul spune că tot ce depășește 4,5 minute ca stat la muls nu face decât să creeze o stare de stres pentru vacă, așa cum s-a dovedit în mari exploatații prin studii amănunțite.
Despre hrana animalelor, Gavrilă Tuchiluș vorbește puțin dar, din ce se vede la fața locului, vacile au parte de răsfăț în orice clipă. Mănâncă afară, în aer liber și, spune fermierul, doar în zilele cu viscol mare a sesizat o ușoară scădere a apetitului. În rest, vacile de la Agrimat Matca se bucură de viață: au libertatea totală, ventilatoare să le răcorească vară, perii pentru masaj și, cel mai important, grija și atenția fiecărui om din fermă!
11.300 litri media de lapte pe cap de vacă la Agrimat Matca Galați
Producția de lapte a făcut Agrimat Matca un etalon pentru România cu o medie anuală în 2016 de 11.300 de litri pe cap de vacă la muls. Este un rezultat care, recunoaște Tuchiluș, nu e ușor de atins, dar care poate fi un punct de pornire pentru un program național dedicat îmbunătățirii producțiilor la nivel național.
”Se cheltuiesc miliarde de lei să facem controlul producției de lapte. Sunt vreo doi cetățeni cu 20-30 de vaci în bătătură, dar vine cineva să facă acel control al producțiilor la aceste ferme? Se face pe genunchi. Dar se dau bani pentru treaba asta. Sunt oameni foarte valoroși în România care pot identifica fermele cu valoare biologică foarte ridicată în România – astea sunt, există, le avem – ce trebuie să facem? Să obținem produși și să vindem către populație sau firme care sunt mai mici și cu potențial scăzut acum. Nu sunt numai eu, sunt multe ferme în România”, vorbește Gavrilă Tuchiluș despre nestematele neșlefuite ale zootehniei românești.
Din punctul de vedere al producției de lapte, Agrimat Matca este cu mult peste ceea ce se raportează la nivel național – circa 3.000 de litri pe cap de vacă, și chiar peste media europeană de 8.500-9.000 de litri per animal muls. Și, totuși, din propria experiență, gălățeanul spune că este ușor ca de la o producție medie de 6.000 de litri să urci la 9.000. Trebuie doar să existe un interes pentru genetică. Acesta este, de altfel, și secretul producțiilor-record de la Matca, unde în 2004, Tuchiluș, când a venit la noi prima firmă cu material seminal din SUA, s-a numărat printre cei care nu au ratat ocazia de a-și îmbunătăți genetica în fermă.
”Din 2004 și până acum sunt 3-4 generații de vaci și tot nu am ajuns unde trebuie”, ne spune fermierul, subliniind că nu are în vedere doar producția de lapte, ci și conformația și alte caracteristici importante ale rasei Holstein. Caracteristici care pot face ca, în final, la vaca ”perfectă”, să se ajungă la medii pe fermă de peste 12.000 de litri, așa cum au americanii și chiar mai mult, ca-n Israel, unde fiecare fermă este ”conectată” la asociație și urmează cu strictețe un program bine stabilit.
Soluția pentru ca și România să progreseze pe calea laptelui este și materialul sexat – mai scump, dar care îi ajută pe fermieri să obțină o rată de peste 80-82% de vițele.
”În 2006 sau 2007, tot firma care a venit prima dată în România a zis să facem transplant de embrioni. Am fost câteva ferme din România și s-au adus câteva sute de embrioni. Rezultatele cele mai bune la transferul de embrioni au fost la Matca – un rezultat bun este să ai peste 50% produși obținuți. De ce la Matca? Embrionii au venit congelați și a trebuit să găsim noi mama purtătoare. Am pregătit animalele foarte bine cu o echipă de oameni foarte buni. Se face un profil al sângelui, iar echipa care a făcut transferul, două persoane din Ungaria – reprezentanți ai firmei-mamă din SUA, au venit aici, au stat de vorbă cu tehnicienii, cu doamna inginer (ing. Gabriela Ganea – n.r.) și cu doctorul și am pregătit materialul ca atare ca să prindem momentul. Pentru primii 10 embrioni, a trebuit să pregătesc 30 de vițele. Cel care făcea implantul, când punea mâna, pipăia uterul și spunea imediat dacă deja am depășit sau nu momentul optim”, explică Gavrilă Tuchiluș, care se mândrește că rata de succes a transferurilor de embrioni a fost de 62% în ferma sa, predominând – foarte important, ”fetele”. ”Din vacile obținute am făcut iar embrioni și am implantat în vacile noastre”, explică fermierul cum și-a perfecționat genetica și cum îi ajută și pe alți crescători să o facă.
Pot fi și sunt ferme în România care își sacrifică un număr de animale să fie donatoare de embrioni și atunci, în loc să se facă un control al producției de lapte, să se dea banii în vânt, se poate face un program de creștere a producției la vaci prin transfer de embrioni în care fie se cumpără de afară, fie se identifică în țară animale valoroase și se pune embrionul de la o vacă care dă 50, 60, chiar 70 de litri pe zi, mai spune Tuchiluș. Este vizibil nemulțumit de modul în care atât statul, dar și mulți fermieri, tratează vaca. ”Pentru un litru de lapte, inima pompează peste 400 litri de sânge. Vă gândiți ce fabrică este acolo și cum gândește ea. Și tu dai cu bățul în ea și vrei să mai dea și lapte dacă o ții la păscut pe marginea străzii, unde mănâncă și gâsca”, își varsă năduful crescătorul din județul Galați.
Sursa: agrointel.ro
