Consiliul raional Taraclia a alocat aproape un milion de lei pentru niște utilaje inutile – generatoare de căldură pentru sălile de sport a gimnaziilor și liceelor din raion. În timp ce managerii școlari spun că banii trebuiau cheltuiți pe lucrări de care este mai mare nevoie, consilierii afirmă că s-au gândit la sănătatea elevilor. “Afacerea” a fost încheiată în lipsa unor achiziții publice, fiind promovată de fostul președinte al raionului și votată în unanimitate de consilierii raionali.
Banii pentru sursele de căldură au fost luați din așa-numita componentă raională pentru Educație, un fond comun al școlilor pentru formarea căruia fiecare instituție alocă până la 5% din propriul buget (din anul 2015 coeficientul a fost redus până la 3% – n.r.). În anul 2014 școlile din Taraclia au acumulat în acest fond peste trei milioane de lei, bani care urmau să fie utilizați pentru proiecte costisitoare, pe care instituțiile nu le pot finanța din surse proprii. Aproape o treime din acești bani au fost aruncaţi în van, în loc să fie folosiți bunăoară pentru reparaţia capitală a acoperișurilor care curg sau pentru procuratea unui lot de tehnică utilă elevilor.
Un milion de lei, ”dăruiți” fără achiziții publice
Decizia privind utilizarea componentei raionale pentru instalarea generatoarelor în sălile de sport a fost aprobată la 7 februarie 2014, în acest scop școlilor fiindu-le alocat, în total, circa un milion de lei. Fiecare școală a primit câte 60.000 de lei, bani din care urmau să fie cumpărate și instalate câte două surse de căldură.
Liceul Teoretic ”I. Vazov” din Taraclia este singura instituție care a organizat o licitație pentru procurarea utilajelor anunțând un concurs al ofertelor de prețuri. Concursul anunțat la ”I. Vazov” a fost câștigat de una din firmele care a cumpărat și instalat generatoare și în alte școli – SRL ”Liaicul”.
În celelalte cazuri achizițiile s-au făcut în baza unor contracte de mică valoare, chiar dacă suma alocată depășea limita prevăzută de legislație pentru organizarea unor achiziții de acest tip. Regulamentul achizițiilor publice de mică valoare prevede că această formă de achiziții poate fi aplicată în baza unor planuri anuale şi trimestriale sau din motive de urgenţă, ”ca urmare a apariţiei unor necesităţi neplanificate sau evenimente imprevizibile”. Achiziția de la Taraclia, nu întrunește însă niciuna din aceste condiții. Nu a fost planificată din timp și nici nu era o necesitate stringentă pentru școli. Mai mult, potrivit regulamentului citat, dacă la momentul semnării contractului de achiziţie publică de valoare mică preţul estimativ, imprevizibil, depăşeşte, fără taxa pe valoarea adăugată, 40.000 de lei pentru bunuri şi servicii şi 50.000 de lei pentru lucrări, autoritatea contractantă va renunţa la acest contract şi va aplica una dintre procedurile de achiziţie publică stabilite de legislaţia în domeniu.
Unde au ajuns banii?
Aproape în toate cazurile instalațiile au fost furnizate și instalate de două firme – ”Dilat – construct” și ”Liaicul”, SRL-uri cu sediul în orașul Taraclia, care au același administrator – Dmitri Tuluș, potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS).
Informația de la CÎS mai arată că ”Liaicul” este o firmă specializată în comerțul cu amănuntul, în special a produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun, produselor cosmetice și de parfumerie, construcții de clădiri și inginerești. Cea de-a doua firmă, ”Dilat-Construct”, este specializată în construcțiile de clădiri și (sau) construcții inginerești, instalații și rețele tehnico-sanitare, comerțul cu amănuntul al produseor de curățat, al tapetelor și pardoselelor. Informația de la Agenția Achiziții Publice arată că în ultimii ani ”Liaicul” a avut numeroase contracte de achiziții atât cu Direcția raională Învățământ, Tineret și Sport din Taraclia, cât și cu diferite instituții de învățământ din raionul Taraclia. În același timp, ”Dilat-Construct” a câștigat contracte de sute de mii de lei pentru diferite lucrări de reparație în școlile din raion.
Mai mult, firma ”Dilat-Construct” își are adresa în imediata vecinătate cu Societatea comercială “Grand-Garanovschi”, o fabrică de vinuri care a aparținut fostului președinte al raionul Taraclia, Alexandru Garanovschi.
”Grand-Garanovschi” a intrat în faliment la mijlocul anului 2013, potrivit săptămânalului ”Logos-press”, având datorii de circa 40 de milioane de lei.
”Nu sunt recomandate pentru încăperi în care se află oameni”
Am telefonat la ”Liaicul” și am încercat să cumpărăm un generator de căldură similar celor instalate în școli pretinzând că intenționăm să îl instalăm într-o încăpere de locuit. Vânzătoarea ne-a spus că astfel de instalații nu există în vânzare și că acestea pot fi procurate numai în baza unei comenzi prealabile, sugerându-ne să contactăm managerul firmei. Spre surprinderea noastră, acesta ne-a spus că generatoarele nu pot fi instalate în încăperi locuibile.
În același timp, pe mai multe site-uri specializate în vânzarea acestui gen de utilaje am găsit mai multe oferte de comercializare, la prețuri ce nu depășesc 8.000 de lei, sumă de câteva ori mai mică decât cea achitată de școlile din Taraclia.
Școlile ar fi vrut să utilizeze banii în alte scopuri
În timp ce consilierii raionali și-au motivat decizia prin grija față de copii, directorii de școli spun că nu au nevoie de astfel de instalații. Astfel, în multe cazuri generatoarele încă nu au fost utilizate. Este și cazul Liceului Teoretic ”Hristo Botev” din satul Valea Perjei, una din cele mai mari instituții din raion, în care învață peste 400 de elevi. Cele două generatoare de căldură instalate la insistența consiliului raional nu sunt folosite și nu fac decât să adune praf. Directoarea instituției, Ecaterina Petrova, spune că şcoala nu avea nevoie de aceste utilaje pentru că instituția a beneficiat recent de un proiect de eficiență energetică.
”Am fost împotriva instalării acestor generatoare deoarece ele nu sunt eficiente. Pentru ca ele să funcționeze este nevoie ca apa din sistemul de încălzire să aibă temperatura de 65-70 de grade. Asta nu este real. Ne-au spus însă că suntem obligați să le luăm”, spune directoarea de la Valea Perjei.
Părerea directorilor de școli este împărțită și de unul dintre consilierii raionali, Dora Dimitrieva, care spune că era de aşteptat ca generatoarele să fie un balast pentru școli.
”M-au sunat mai mulți directori de școli care spuneau că ar fi mai bine și mai eficient dacă banii ar fi fost utilizați pentru reparația acoperișurilor școlilor. S-a întâmplat așa cum ne-am imaginat din start – generatoarele nu sunt utilizate aproape deloc”, afirmă Dora Dimitrieva. Mai mult, consiliera susține că nimeni nu a făcut o expertiză a utilajelor, ca să verifice dacă acestea pot sau nu fi utilizate în încăperile în care se află copiii.
”Instalațiile scot un fel de abur și, din acest motiv, sunt contraindicate în instituțiile pentru copii”, consideră Dora Dimitrieva.
La rândul său, primarul comunei Vinogradovca, Tatiana Țurcanu susține că nu s-a ținut cont și de alt aspect important cum ar fi cheltuielile legate de consumul de energie electrică și gaz. ”Nu a făcut nimeni un calcul ca să vedem dacă școlile vor putea sau nu acoperi aceste cheltuieli”, spune primarul.
Potrivit Tatianei Țurcanu, multe școli au încălzire centralizată, iar în aceste condiții generatoarele nu erau necesare. ”Acum câțiva ani am schimbat în întregime sistemul de încălzire, avem utilaje noi în cazangerie, cazane etc. Și fără generatoare în sălile de sport este cald, 19 – 20 de grade, ceea ce înseamnă că banii au fost daţi în vânt și asta în condițiile în care în unele școli curge acoperișul și e umezeală”, spune primarul de la Vinogradovca.
Au sfidat legea
Experții în domeniul legislației achizițiilor publice susțin că acest caz este unul de sfidare flagrantă a normelor legale, atât în aspectele ce ţin de luarea deciziei, cât şi în cele de ţin de achiziţia propriu-zisă. Potrivit Olesei Stamati, președinta Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, un ONG care monitorizează achizițiile publice efectuate de numeroase autorități contractante din țară, sistemul funcţionează defectuos.
”Când este nevoie de a “promova” sau a “vinde” un anumit produs sau serviciu, sunt utilizate toate metodele posibile, fiind cheltuiți cu nerușinare banii publici, fără urmă de responsabilitate”, menționează experta.
Contractele în valoare de 50.000 lei (fără TVA), pentru bunuri și servicii urmează a fi încheiate în baza procedurilor de achiziţie publică fie prin cerere a ofertei de prețuri (COP), fie prin cerere a ofertelor de prețuri fără publicare (COPF). Hotărârea Guvernului Nr. 245 din 04.03.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri stipulează că pentru achiziţii de bunuri şi servicii cu o valoare mai mare de 50.000 lei (fără TVA), urmează a fi publicat un anunţ în Buletinul Achiziţiilor Publice. ”Oricare dintre proceduri care ar fi fost aplicată conform legii – COP sau COPF, impunea autoritatea contractantă să înregistreze contractul la Agenţia de Achiziţii Publice. Procedura COP, comparativ cu COPF, presupune şi un grad de transparenţă mai mare, şi o eventuală participare mai activă a agenţilor economici interesaţi, nemaivorbind de posibilitatea mass-media şi societăţii civile de a interveni imediat, și nu post factum”, susține Olesea Stamati.
Potrivit expertei, existența unor asemenea practici este cu atât mai periculoasă în contextul modificării Legii achiziţiilor publice în privinţa plafonului de aplicare a legii. Astfel, dacă până acum procedurilor de achiziţie publică erau supuse orice contracte mai mari de 40.000 lei pentru bunuri si servicii și mai mari de 50.000 pentru lucrări, de la 1 mai 2016, acest plafon este ridicat la 80.000 lei și respectiv 100.000 lei. De menționat că plafonul a fost modificat în special la insistenţa autorităţilor contractante, inclusiv celor de nivel local.
Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) , într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.