Pe 7 septembrie, Republica Moldova, împreună cu întreaga comunitate mondială, marchează Ziua internațională a aerului curat pentru cerul albastru, desemnată în conformitate cu rezoluția Adunării generale a ONU din 19 decembrie 2019. Tematica anului curent este „Aer sănătos, planetă sănătoasă” și are obiectivul de a evidenția aspectele legate de impactul aerului poluat asupra sănătății umane, în special în perioada pandemiei COVID-19, precum și de a spori gradul de informare și conștientizare a societății referitor la importanța aerului curat pentru sănătate, economie și mediu.
Conform ultimului Raport național privind starea mediului în Republica Moldova, elaborat în baza indicatorilor de mediu, în perioada 2015-2018, calitatea aerului atmosferic în țara noastră este influențată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante: sursele staționare fixe, ce includ centralele electrotermice (CET-urile) și cazangeriile, întreprinderile industriale în funcțiune; sursele mobile, ce includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial și tehnica agricolă; transferul transfrontalier de noxe. Astfel, în perioada 2015-2018 s-a constatat o creștere ușoară a emisiilor totale de poluanți atmosferici: emisiile de la sursele mobile au înregistrat o tendință de creștere cu 9% față de anul 2014, iar emisiile de poluanți de la sursele staţionare au înregistrat, în această perioadă, o tendință de descreștere cu 7,9%.
În vederea protecției mediului și a sănătății umane, în anul 2021, Parlamentul a aprobat în prima lectură Legea privind calitatea aerului atmosferic, ce prevede o abordare nouă a monitorizării și gestionarii calității aerului pe întreg teritoriului Republicii Moldova. Astfel, urmează a fi creată Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului ce va include 18 stații de monitoring automate fixe și o stație mobilă, ce vor măsura concentrațiile principalilor poluanţi atmosferici în timp real și va permite obţinerea informaţiilor veridice privind calitatea aerului atmosferic. Implementarea Legii va contribui la punerea în aplicare a măsurilor eficiente de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici în scopul minimizării efectelor nocive asupra sănătății umane și a mediului. În continuare, Ministerul Mediului va dezvolta cadrul legal privind protecția aerului atmosferic, protecția stratului de ozon, atenuarea schimbărilor climatice, armonizând legislația națională în domeniu conform Directivelor UE, precum și va asigura funcționalitatea sistemului integrat al calității aerului, va planifica și implementa acțiuni de redresare și reducere a poluării aerului.
De asemenea, în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”, protecția aerului și schimbarea climei au fost recunoscute printre principalele domenii prioritare unul din obiective fiind „Asigurarea dreptului fundamental la un mediu sănătos și sigur”.
Studiile cercetătorilor din domeniu arată că, la începutul pandemiei, datorită reducerii emisiilor antropogene de poluanți în atmosferă, calitatea aerului s-a îmbunătățit, însă odată cu relansarea activităților economice emisiile de poluanți au început din nou să crească. În același timp, evenimentele meteorologice extreme cauzate de încălzirea globală au devenit mai frecvente: inundațiile, furtunile de nisip și praf, precum și incendiile de pădure. În anul 2021 incendiile de mari proporții din America de Nord, Europa și Siberia au afectat substanțial calitatea aerului. Astfel, comunitatea internațională consideră că, există un motiv în plus pentru a întreprinde măsuri urgente în vederea îmbunătățirii calității aerului, fapt ce poate contribui și la atenuarea schimbărilor climatice, iar eforturile de atenuare a schimbărilor climatice pot îmbunătăți calitatea aerului.
În același context, Ministerul Mediului din Republica Moldova îndeamnă populația țării, autoritățile publice centrale și locale, instituțiile de control, societatea civilă, să depună eforturi suplimentare de a proteja aerul atmosferic de impactul advers provocat de sursele staționare și mobile de poluare și a contribui la îmbunătățirea calității aerului pentru a avea un impact pozitiv atât asupra sănătății, cât și a mediului de trai și a ecosistemelor.
Doina Munteanu
