Studenții de la facultățile cu profil pedagogic vor face practică din primul an de studii și vor fi îndrumați de profesori cu experiență. La absolvire, pe lângă teză și examene, vor susține o lecție publică pentru a-și demonstra abilitățile de predare. Schimbările sunt prevăzute în noua concepție de pregătire inițială a cadrelor didactice, prezentată astăzi, 15 octombrie, de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), Viorica Andrițchi.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune aplicarea noului model din anul universitar 2027–2028, pentru studenții care vor fi admiși la programele din domeniul științelor educației în universitățile și colegiile din țară. Tinerii care urmează deja programe din domeniul științelor educației vor finaliza studiile în baza cerințelor actuale.
Schimbările urmăresc ca viitorii profesori, învățători și educatori să acumuleze mai multă experiență înainte de angajare și să fie mai bine pregătiți pentru lucrul cu copiii.
„Un profesor are nevoie de o bună cunoaștere a disciplinei, dar și de experiență în explicarea ei pe înțelesul copiilor. Trebuie să recunoască dificultățile de învățare, să adapteze lecțiile și să gestioneze relațiile din clasă. Analizele care au stat la baza concepției arată că pregătirea universitară trebuie să dezvolte mai bine aceste abilități și să le conecteze cu situațiile reale din școală”, a declarat Dan Perciun.
La elaborarea concepției au fost examinate programele Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Universității de Stat din Moldova și Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Autorii au studiat și modele de formare a profesorilor din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția.
Analiza a inclus și evaluarea nevoilor profesionale ale peste 1.000 de tineri care au absolvit programe din domeniul științelor educației în ultimii trei ani, precum și monitorizarea experiențelor absolvenților după primele trei–patru luni de activitate.
Viorica Andrițchi a menționat că pregătirea oferită viitorilor profesori diferă de la o instituție la alta, iar cursurile și practica pedagogică nu sunt suficient conectate. Practica este adesea tratată separat de celelalte discipline, iar organizarea și etapele acesteia variază în funcție de decizia internă a universității.
„Pregătirea pentru lucrul cu elevi cu nevoi diferite, colaborarea cu familia și utilizarea tehnologiei sunt prezente în programe, dar, potrivit analizei, nu sunt dezvoltate sistematic pe întregul parcurs al studiilor”, a mai spus directoarea INEL.
Noua concepție prevede practică obligatorie din anul întâi. După primul semestru, studenții ar urma să petreacă o zi pe săptămână în școală. La început tinerii vor observa lecțiile și activitatea profesorilor, apoi vor preda cu îndrumare și vor prelua treptat mai multe responsabilități. Experiențele de la clasă vor fi analizate la universitate și discutate cu mentorii: ce explicații au înțeles copiii, unde au apărut dificultăți și cum poate fi adaptată următoarea lecție.
Practica ar urma să se desfășoare într-o rețea de instituții partenere – așa-numite baze de practică pedagogică, selectate după criterii aprobate de MEC. Profesorii care vor îndruma studenții vor beneficia de pregătire specializată, iar evaluarea practicii va fi realizată în comun de universitate și instituția parteneră.
Ministerul propune un plan-cadru dedicat studiilor pedagogice, care să stabilească cerințe comune de pregătire și evaluare. Instituțiile vor păstra responsabilitatea organizării programelor, respectând acest cadru. Modelul include cinci componente: cunoașterea disciplinei, metodele de predare, înțelegerea dezvoltării și învățării copilului, practica pedagogică și cercetarea educațională.
De exemplu, un viitor profesor de matematică va studia atât fracțiile, cât și modul în care le poate explica elevilor, greșelile frecvente și metodele prin care îi poate ajuta să înțeleagă. Situațiile observate în timpul practicii vor fi discutate în cadrul cursurilor.
Incluziunea, siguranța copiilor, colaborarea cu părinții și utilizarea responsabilă a tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, ar urma să fie abordate pe întregul parcurs al formării.
Concepția prezentată astăzi de MEC și INEL prevede ca licența să ofere pregătirea de bază și accesul inițial în profesie, iar masteratul cu profil didactic – să aprofundeze competențele de predare. Documentul prevede masteratul didactic ca etapă obligatorie a formării pentru predarea în învățământul primar, gimnazial și liceal.
Totodată, noua concepție asigură și posibilitatea de acces în profesie pentru absolvenții altor domenii, prin modulul psihopedagogic, programe de calificare sau recalificare și masterate didactice complementare.
O altă schimbare anunțată astăzi se referă la evaluarea de absolvire a licenței și masteratului. Pe viitor, aceasta ar urma să includă trei componente: o lecție publică, urmată de analiza propriei activități; o probă cu situații practice sau simulate din activitatea didactică; și o teză legată de probleme reale de predare și învățare.
Rezultatele acumulate pe parcursul studiilor ar urma să reprezinte 50% din nota finală, iar evaluarea de absolvire — celelalte 50%. Proba practică este propusă cu o pondere de 10% din nota finală.
Noua concepție de formare se înscrie într-o gamă mai largă de măsuri prin care MEC își propune să îmbunătățească pregătirea viitorilor profesori, învățători și educatori. Astfel, din sesiunea de admitere 2026, media minimă obligatorie pentru accesul la studiile superioare de licență în domeniul Științelor educației a fost majorată de la 6,5 la 7. Pragul de 6,5 fusese introdus în 2024 și menținut în 2025.
Măsurile vizează și sprijinul în timpul studiilor. Din 1 septembrie 2026, bursele pentru studenții din domeniul Științe ale educației au crescut cu 40%, ajungând la 4.565 de lei lunar pentru categoria I, 3.900 de lei pentru categoria II și 3.565 de lei pentru categoria III, în funcție de rezultatele academice. Studenții din acest domeniu care învață cu frecvență pe locuri bugetare beneficiază de burse pe tot parcursul studiilor, în condițiile de eligibilitate, fără plafonarea numărului de beneficiari. Totodată, au fost făcute investiții în condițiile de cazare: căminul nr. 5 al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” a fost renovat și dotat pentru peste 200 de studenți, printr-un proiect finanțat de Banca Mondială, cu o investiție de 1,8 milioane de euro.
După absolvire, tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, în funcție de studiile absolvite, disciplina predată și localitatea de angajare. Sprijinul include reducerea normei didactice la 75% și asistența unui mentor în primii cinci ani de activitate.
