Studiul de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, efectuat de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la comanda PNUD arată că volumul anual al mitei este estimat la 405 milioane de lei.
Este o sumă echivalentă cu bugetul anual al municipiului Bălți, al doilea ca mărime din Republica Moldova, sau 2/3 din cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională, constată autorii cercetării, informează Moldpres.
Corupția este calificată drept o problemă foarte gravă de fiecare al treilea cetățean și de o treime din antreprenori. Fiecare a doua persoană consideră că în Republica Moldova nu există nicio instituție publică care să nu fie coruptă, potrivit studiului.
Cele mai corupte instituții, în opinia respondenților, sunt partidele politice, instituțiile medicale, Serviciul Vamal, Parlamentul, Guvernul/ministerele, poliția, instanțele de judecată, Procuratura Generală și cele teritoriale, Poliția de Frontieră. La polul opus în răspunsurile populației se situează autoritățile publice locale de nivelul unu și inspecțiile anti-incendiare, iar în viziunea business-ului – băncile, ONG-urile, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Potrivit datelor cercetării, în ultimele 12 luni populația a plătit mită, sub formă de bani sau bunuri, în sumă de 278 milioane lei, iar agenții economici 127 milioane de lei. Valorile minime și maxime ale plăților neformale în formă de bani au variat între 100 lei și 500 000 lei în cazul agenților economici și între 50 lei și 8 000 lei în cazul populației generale. În cazul populației, 71% din volumul estimat al mitei raportate a revenit instituțiilor medicale, 8% instituțiilor de învățământ și alte 5% instanțelor de judecată.
În acest context, lupta cu corupția în Republica Moldova este considerată a fi deloc/nu prea eficientă (82% din populație și 75% din business).
În ceea ce privește încrederea în Centrul Național Anticorupție (CNA), 4 din 10 moldoveni și fiecare al doilea om de afaceri a menționat că are „destulă încredere/foarte mare încredere” și „oarecare încredere”. La fel, 99% din populație și 100% din business cunosc despre activitatea CNA. Modalitatea preferată de majoritatea respondenților (66% din populație și 65% din business) pentru a raporta actele de corupție este linia națională anticorupție.
Datele din raport au fost colectate în perioada 14 noiembrie 2017 – 1 februarie 2018. Studiul CIVIS a fost realizat în baza a trei sondaje naționale reprezentative.
Dina Roșca
