Coliță Lavric, tînăr tractorist, rămas fără tată, era comsomolist cu inițiativă. De aceea, cînd Patria Sovetică a avut nevoie de mîni dibace care să treiere grîul din Kazahstan, Coliță al nostru s-a dus iute la secretarul organizației de partid din colhoz, cerînd să fi e trimis La țelină. S-a întors de acolo peste trei luni, cu 600 de chile de grîu și 12 metri-cubi de lemn, pe care i-a ridicat de la gara din Drochia. Grîul ca grîul, dar de lemn n-avea nevoie și l-a dat mai pe degeaba unui om care îmbla prin sate și cumpăra celcele de miel cu 10-13 ruble pelicica. Acela a dus lemnul la pliarama din Petroșani, l-a transformat în cherestea, pe care a vîndut-o unui gospodar din Zăicani – de patru ori mai scump decît l-au costat cubometrii de lemn, căci la Zăicani gardurile nu se fac din ostrețuri, ci din scînduri late bătute în ținte pe orizontală.
Coliță repede a scăpat de bani, căci i-a dat pe căldările jumălțuite pline cu vin cumpărat de la Vasile Galus, pe care el, împreună cu tovarășii de pahar le deșărtau cu ulcica, în văzul lumii, pe maidanul de lîngă club.
Însă nu de asta am pornit eu vorba, ci ca să înștiințez că Coliță Lavric s-a întors din Kazahstan cu un potop nou de cuvinte, precum spunea cuviosul părinte Alexei Mateevici în celebra sa poezie. Pe mică pe ceas, după revenirea în patrie, lui Coliță îi ieșea din gură cîte un blea sau un iofomachi. Ba și mai mult, înjura cîrlanii de pe imaș, vrăbiile care se înfruptau din grîul găinilor. Înjura de mamă, de tată, de mama focului… Pe cățelușul Tărcuș îl trimitea, de cele mai multe ori, în penis, pe o vițică – acolo (de) unde s-a născut.
Auzindu-l, mamă-sa se bucura nespus. Ce fecior deștept are! În doar cîteva luni, a învățat o limbă străină. Într-o dimineață, văzîndu-l cum aruncă știriță în ocol la porc și cum mîngîie porcul cu un pidaras nesciasnîi, mama Jenia n-a mai răbdat și l-a apreciat la justa lui valoare.
– Măi Coliță, măi! Da tu vorghești rusăști mai ceva decît rușii.
– A h..i, mamă-i.
Acesta a fost răspunsul feciorului. Prompt, scurt și plin de înțeles. Căci Coliță era tractorist tînăr, curajos, comsomolist cu metrică de opt clase și un coridor.
Igor Năframă, Săptămâna
