Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței de astăzi, Raportul auditului conformității exercițiului bugetar în cadrul autorităților publice locale din raionul Dubăsari pe anii 2015-2016.
Misiunea de audit s-a realizat, având scopul de a determina dacă AAPL din raionul Dubăsari: au respectat prevederile regulamentare la evaluarea, prognozarea și executarea veniturilor și cheltuielilor bugetare, au stabilit în mod regulamentar și echitabil impozitele și taxele locale, au asigurat un control eficient asupra plenitudinii și autenticității cheltuielilor efectuate, au raportat în mod corespunzător situațiile financiare.
Probele de audit au fost acumulate prin evaluarea conformității formării și executării bugetelor la: 6 primării (din cele 11 existente); la 2 instituții de învățământ, 3 direcții din cadrul Consiliului Raional (Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei; Direcția economie buget și finanțe și Direcția învățământ general); Aparatul Președintelui Raionului și o notă privind transferurile din Bugetul de Stat, la Direcția economie buget și finanțe.
Examinând rezultatele auditului Curtea de Conturi a constatat un șir de deficiențe. Gradul de dependență al bugetelor UAT de transferurile de la Bugetul de Stat este de peste 84% din totalul veniturilor. Totodată, APL n-au întreprins măsuri consolidate în vederea identificării, evaluării şi monitorizării potențialului economico-financiar al teritoriului, care să asigure o relativă sustenabilitate financiară a bugetelor UAT, ca urmare suma transferurilor s-a majorat continuu.
Managementul şi monitoringul deficient în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor nou-create, înregistrarea neconformă a operațiilor economice, reflectarea neveridică și incompletă a valorii patrimoniale, precum și denaturarea datelor incluse în bilanțurile contabile ale APL din raion, atrag riscul pierderii patrimoniului public.
Verificarea executării cerințelor și recomandărilor auditului anterior al Curții de Conturi relevă că managementul APL din raion n-a dat dovadă de diligență în remedierea încălcărilor depistate. Astfel, din 21 de recomandări înaintate, 9 n-au fost executate, neconformitățile vizate în acestea persistând în continuare.
În concluzie, instituția supremă de audit reiterează că iregularitățile și lipsa de performanță constatate în cadrul auditului sunt consecințe ale atitudinii neglijente manifestate de factorii de decizie în procesul gestionării fondurilor publice, precum și ale lipsei unui sistem eficient de control intern.
Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Dina Roșca