Marin Ciobanu a fost eliberat, de către Guvern, din funcția de administrator principal al Zonei Economice Libere BĂLȚI (ZELB), la 27 aprilie 2016.
El spune că, demiterea a fost făcută ”cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor Legii cu privire la zonele economice libere și a Regulamentului cu privire la Zona economică liberă BĂLȚI, acte la care în mod speculativ se face trimitere”.
“În lipsa oricăror temeiuri de drept, legale sau contractuale, unicul argument ce a stat la baza acestei hotărâri este de ordin politic și a fost enunțat de către ministrul economiei, atât în discuțiile premergătoare, cât și în cadrul ședinței Guvernului”, a adăugat Ciobanu.
Fostul șef al ZEL Bălți a mai spus că, ”de la înființarea ZELB, pe baza unor inițiative germane, din 2010 și până în prezent am avut onoarea să edific și să administrez cea mai de succes zonă economică liberă, extinsă la nivelul întregii țări, care a reușit să atragă investiții străine de peste 80 mil. dolari, creând peste 3200 locuri de muncă, cu condiții de activitate și salarizare europene”.
Iată ce a mai scris, Marin Ciobanu în declarația sa de presă:
”În perioada de doar un an din cei cinci din al doilea mandat, având obligațiunea atragerii în perioada 2014-2019 a cel puțin 20 mil. de dolari și crearea a cel puțin 1000 de locuri de muncă, am reușit, împreună cu echipa managerială să atragem peste 60 mil de EURO, cu înființarea ulterioară a circa 7 000 de noi locuri de muncă.
Din volumul total de impozite şi alte plăţi obligatorii calculate, ponderea cea mai mare revine rezidenţilor ZEL „Bălți” – 90,5 mil lei, (48,8%) din totalul de 185,5 mil. lei.
Cu crearea în acest an a 7 000 de noi locuri de muncă, ZEL Bălți va avea peste 10 000 de locuri de muncă, raportat la 3000 de locuri de muncă cumulativ in celelalte 6 zel-uri, care activează, majoritatea din anii 90. Cifrele vorbesc de la sine, comentariile sunt de prisos.
În calitate de președinte al Asociației Patronale din Industria Prelucrătoare, eram obligat să iau atitudine de neregularitățile și nedreptățile care se comiteau în raport cu companiile membre ale asociației din partea instituțiilor guvernamentale. Ceea ce desigur nu a picat bine factorilor de decizie.
În paralel cu activitățile mele manageriale, în septembrie 2015 , la inițiativa mea, s-a dat startul elaborării programului național de dezvoltare economică prin reindustrializare (PNDER), finanțat de Ministerul Federal al Germaniei pentru dezvoltare economică și cooperare internațională, prin GIZ Moldova. În cadrul acestui program au fost cooptați experți din străinătate pentru a prelua bunele practici internaționale. Odată elaborat, acest program presupunea crearea a 10 platforme industriale, similare celei de la Bălți și crearea a peste 100 mii de noi locuri de muncă. PNDER va fi mai devreme sau mai târziu implementat, în acest sens avem și susținerea RFG. În acest context, bizare sunt argumentele invocate la destituirea din funcție: ”puțină treabă”, nu înțeleg la ce a fost raportată această sintagmă.
Inițiativele guvernării de a mă elibera din funcție s-au intensificat în momentul în care i-a devenit cunoscut faptul că, împreună cu o echipă de profesioniști, oameni integri, dedicați cauzei naționale de dezvoltare și repunere a R. Moldova pe făgașul normalității și al integrării europene, am sprijinit public activitățile Platformei Demnitate si Adevăr.
Catalizator al demiterii mele l-a constituit faptul că aflat, în perioada 10-13 aprilie 2016, în timpul concediului, într-o delegație de studiu la Berlin, ca membru al echipei Platformei Demnitate și Adevăr am prezentat interlocutorilor germani, prieteni ai țării noastre, adevăratele realități moldovenești, protagoniștii furtului secolului și al monopolizării mai multor domenii importante ale economiei naționale și mass-media, cât și lipsa oricăror perspective de reformare și modernizare a statului, de implementare a Acordului de Asociere de către actuala guvernare, sprijinită pe o majoritate parlamentară antipopulară.
Aceasta a supărat cel mai mult guvernarea, care dorește putere și obediență absolută”.
Dina Roșca
